Uniunea Europeană face apel la autorităţile din Republica Moldova să implementeze pe deplin şi fără nicio întârziere recomandările Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei şi ale OSCE/ODIHR pentru a garanta transparenţa finanţării partidelor şi campaniei. UE aşteaptă, de asemenea, ca autorităţile din Republica Moldova să faciliteze activitatea neobstrucţionată a observatorilor electorali interni şi internaţionali. Este în mod special important să se asigure siguranţa votanţilor şi observatorilor din perspectiva pandemiei de coronavirus, se mai menţionează în comunicatul SEAE.
Șase candidaturi au fost validate
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a comunicat joi că la 1 octombrie s-a încheiat perioada de depunere a documentelor în vederea înregistrării candidaţilor la funcţia de preşedinte al republicii în scrutinul preconizat să aibă loc la 1 noiembrie. Conform datelor Comisiei, au fost înregistrate candidaturile a şase concurenţi electorali, iar dosarele altor candidaţi sunt depuse şi în curs de examinare. Pe pagina oficială web a Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău au fost publicate deocamdată doar numele a şase candidaţi, în ordinea depunerii documentelor: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon, preşedintele în exerciţiu (candidat independent), Violenta Ivanov ( Partidul Politic Şor), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate).
Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
