Procurorii Parchetului General, împreună cu ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, au executat miercuri, 20 noiembrie 2024, 90 de mandate de percheziție în județul Botoșani, conform News.ro. Aceste acțiuni fac parte dintr-o anchetă care vizează destructurarea unei rețele de corupție, în cadrul căreia funcționari publici ar fi emis acte de identitate false pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
În cadrul perchezițiilor, autoritățile au descoperit că, prin intermediul unor funcționari publici de la Serviciile de Evidență a Populației și din cadrul mai multor primării din județul Botoșani, au fost eliberate acte de identitate românești, cu date false, inclusiv adrese fictive. Aceste acte de identitate serveau drept dovadă a cetățeniei române și a domiciliului în România pentru persoanele respective.
10.000 de documente false emise într-o comună din Botoșani
Unul dintre centrele principale ale acestei rețele de fraudă a fost o comună din județul Botoșani, unde aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă au obținut acte de identitate românești. Majoritatea acestora aveau domiciliul înregistrat pe adrese fictive, fără acordul proprietarilor imobilelor. În unele cazuri, documentele au fost întocmite pe baza unor declarații false de luare în spațiu, contrafăcute de funcționari publici.
Procurorii subliniază că, în multe cazuri, documentele false includeau nu doar adrese eronate, ci și modificări ale numelui, datei nașterii sau altor atribute personale. Aceasta a permis beneficiarilor să obțină acte de identitate care să ateste că locuiau în România, în timp ce, de fapt, aceștia nu aveau nicio legătură cu adresele respective.
Cum funcționa rețeaua de falsificare a actelor
Potrivit anchetatorilor, rețeaua implica mai multe etape de falsificare a documentelor. În primul rând, cetățenii din Ucraina, Moldova și Rusia plăteau între 350 și 400 de euro pentru obținerea unei cărți de identitate românești. Sumele variate în funcție de serviciile oferite de intermediari. Aceștia promiteau eliberarea rapidă a documentelor, chiar și în doar două zile.
Banii se împărțeau între mai multe persoane implicate în procesul de falsificare. Astfel, între 100 și 150 de euro erau plătiți celor care acceptau să "înregistreze" fictiv cetățeni străini la adresele lor, fără a locui, efectiv, la aceste locuințe. Funcționarii din cadrul Serviciilor de Evidență a Populației primeau între 50 și 100 de euro pentru introducerea datelor false în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) și pentru eliberarea documentelor de identitate.
Căror funcționari publici le-au fost plătiți banii
Procurorii susțin că în această rețea au fost implicate atât persoane din cadrul autorităților locale, cât și funcționari publici din primării. Aceștia au eliberat acte false, inclusiv adeverințe de rol agricol pentru imobile care nu aveau destinația de locuință, pentru a facilita obținerea documentelor de identitate.
De asemenea, aceștia ar fi emis certificate de naștere false și ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodărești, toate pentru a "ascunde" adevăratul scop al documentelor emise.
Mită și falsificare în instituțiile publice
Sumele de bani obținute prin această rețea frauduloasă erau distribuite în mod sistematic. Funcționarii care eliberau documentele false primeau între 50 și 100 de euro pentru fiecare caz de falsificare, în timp ce persoanele implicate în alte etape ale procesului, precum obținerea de adeverințe sau documente de stat, primeau sume mai mici.
Această rețea complexă de falsificare a documentelor a pus în pericol siguranța națională și integritatea sistemului de evidență a populației, iar autoritățile continuă cercetările pentru a identifica toți participanții și pentru a desființa această rețea ilegală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
