„Nu s-a stabilit cu exactitate cum va fi împărțit acest împrumut, pentru că astăzi a fost doar o decizie propusă de Comisia Europeană și aprobată de Consiliul European de tip politic”, a declarat Ilie Bolojan. „Deci există acest agreement, dar urmează ca aceste aspecte să fie cât se poate de clar reglate în perioada următoare.”
În fața jurnaliștilor, președintele Bolojan a detaliat categoriile de cheltuieli care vor putea fi acoperite: „În principal, sunt două categorii de cheltuieli de tip militar. Sunt cheltuielile pe care le face fiecare țară independent, pentru a-și dota trupele, pentru a le instrui, pentru a-și rezolva anumite capabilități. Acestea sunt cheltuieli de tip independent”, a explicat el.
Bolojan a subliniat că, în afară de aceste cheltuieli naționale, există și investiții de amploare care necesită o abordare coordonată: „Sigur, trupele fac exerciții împreună, sunt integrate și așa mai departe, dar apoi sunt cheltuielile mari, de tip strategic, care nu pot fi făcute decât într-o anumită formă integrată.”
România ar putea avea de câștigat din acest plan, mai ales că fondurile vor fi direcționate prioritar către regiunea estică a Europei: „Indiferent cum vor fi direcționate aceste fonduri, într-o formă sau alta, este evident că pericolul fiind astăzi pe zona estului Europei, deci pe Flancul de Est, cu siguranță o bună parte din această dotare, din aceste investiții, vor fi localizate în această zonă”, a explicat Ilie Bolojan.
Toată Europa ar urma să profite de pe urma fondurilor puse la dispoziție pentru armament
Președintele a subliniat că acest plan reprezintă și o șansă economică pentru România: „Partea de producție, partea de consorții, va fi distribuită pe întreg teritoriul Uniunii Europene și cred că este o oportunitate și pentru industria noastră de apărare.”
Mai mult, Bolojan a vorbit despre rolul industriei românești în acest context: „Pentru a intra în consorții, pentru a se asocia cu marii producători europeni de muniție, de armament, în așa fel încât o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România.”
Această inițiativă nu trebuie privită doar din perspectiva unei creșteri a cheltuielilor militare, ci și ca o investiție economică strategică: „Nu doar să avem niște cheltuieli militare, ci o parte dintre ele să se întoarcă în economia românească, creând locuri de muncă, creând capabilități”, a precizat președintele.
În final, Bolojan a explicat și implicațiile mai largi ale acestui plan pentru România: „Asta înseamnă cercetare, asta înseamnă tehnologii noi, care apoi pot fi dezvoltate și în sectorul civil.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
