În ultimele două decenii și jumătate, s-a înregistrat un declin constant al sărăciei extreme, dar progresul "s-a oprit acum", potrivit unui expert.
Răspunsurile guvernamentale la pandemia COVID-19, în special în țările mai sărace, "au subminat câștigurile obținute cu greu în lupta împotriva sărăciei", a declarat pentru Anadolu Anthony Kamande, coordonator al cercetării privind inegalitatea la nivel mondial în cadrul Oxfam.
Pentru prima dată în 25 de ani, bogăția extremă și sărăcia extremă "au crescut brusc și simultan", a spus el.
Pandemia a împins 90 de milioane de persoane în sărăcie extremă
Pandemia a împins 90 de milioane de persoane în sărăcie extremă în 2020, o creștere de 12% față de 2019, a precizat cercetătorul.
În 2022, se estimează că aproape 670 de milioane de persoane vor trăi în sărăcie extremă, dintre care peste 410 milioane numai în Africa Subsahariană, a precizat Kamande.
El a estimat că cei afectați de sărăcie trăiesc cu "mai puțin de 2,15 dolari pe zi".
"Rezultatul este că ne confruntăm cu decese care pot fi prevenite și suferințe masive, foametea este în creștere, dezvoltarea umană este în declin și suntem departe de a atinge ODD (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă), inclusiv unul privind eliminarea foametei extreme până în 2030", a adăugat el.
În timp ce cei mai bogați oameni și cele mai bogate companii continuă să prospere, crizele recente au provocat "regrese uriașe în lupta împotriva sărăciei", a spus Kamande.
Inflația ar putea împinge încă un sfert de miliard de oameni în sărăcie extremă
"Oamenii își pierd locurile de muncă în masă, salariile sunt în scădere, calitatea locurilor de muncă se deteriorează, iar guvernele, în special în țările mai sărace, se confruntă cu o presiune fiscală, toate acestea amenințând viața și mijloacele de trai ale celor mai săraci oameni din lume", a adăugat el.
Oxfam a avertizat că, pe lângă criza economică provocată de COVID-19, creșterea vertiginoasă a prețurilor la alimente și a costurilor energetice cauzate de războiul din Ucraina ar putea împinge încă un sfert de miliard de oameni în sărăcie extremă.
Organizația a cerut o acțiune internațională urgentă, inclusiv anularea rambursării datoriilor pentru țările mai sărace. Directorul executiv internațional al Oxfam, Gabriela Bucher, a făcut, de asemenea, apel la acțiuni radicale imediate, deoarece, în lipsa acestora, "am putea asista la cea mai profundă prăbușire a umanității în sărăcie și suferință extremă de care se are memorie".
Câștigătorul ia totul
"Modelul economic "învingătorul ia totul" recompensează masiv persoanele deja bogate, a spus el, adăugând că bogăția este din ce în ce mai mult transferată de la cei săraci la cei bogați.”
Din 2020, cei mai bogați 1% au acaparat aproape două treimi din toată noua bogăție, ceea ce reprezintă aproape de două ori mai mulți bani decât cei 99% din populația de jos a lumii, potrivit lui Kamande.
El a estimat că averile miliardarilor cresc cu 2,7 miliarde de dolari pe zi, chiar dacă inflația depășește salariile a "cel puțin 1,7 miliarde de muncitori".
În 2022, companiile din domeniul alimentar și energetic și-au mai mult decât dublat profiturile, plătind 257 de miliarde de dolari acționarilor bogați, "în timp ce peste 800 de milioane de oameni au mers la culcare flămânzi", a spus el.
"Acum, în mijlocul unei crize a costului vieții, este clar că lumea nu poate continua pe această traiectorie", a adăugat Kamande.
Sistem fiscal incorect
"Modelul economic neoliberal de tip trickle-down" continuă să "păcălească" milioane de oameni în sărăcie, a susținut el. Oxfam a îndemnat ca cele mai bogate persoane și companii care profită de pe urma COVID-19 și a crizei războiului din Ucraina să plătească mai multe taxe.
Organizația caritabilă a cerut, de asemenea, Grupului celor 20 să aloce 100 de miliarde de dolari dintr-un fond de austeritate existent pentru țările sărace pentru a-i proteja pe cei mai săraci de inflație prin subvenții și reducerea taxelor pe bunuri și servicii.
"Cei bogați beneficiază din ce în ce mai mult de o reducere masivă a impozitelor, dar cei săraci sunt împovărați cu miriade de taxe indirecte, inclusiv taxe pe vânzări, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată la impozit", a declarat Kamande.
Lipsa de investiții în sectoarele defavorizate continuă să împiedice eradicarea sărăciei, deoarece sute de milioane de oameni "nu pot beneficia nici măcar de cele mai elementare servicii de sănătate" sau de educație de calitate, care a devenit "o apanaj al celor bogați", a adăugat el.
"Legat de politicile economice neoliberale este problema liberalizării pieței care a avut un impact negativ asupra persoanelor sărace din țările mai sărace", a spus Kamande.
„Guvernele ar trebui să consolideze sectoarele defavorizate”
A-i face pe cei bogați să plătească "partea lor echitabilă de taxe" ar contribui în mare măsură la creșterea resurselor pentru combaterea sărăciei și a inegalității.
"De exemplu, un impozit anual progresiv pe avere de 2%, 3% și 5% asupra multimilionarilor și miliardarilor din lume ar strânge 1.700 de miliarde de dolari anual. Această sumă ar fi suficientă pentru a scoate din sărăcie 2 miliarde de oameni. În plus, ar putea acoperi deficitul de fonduri pentru apelurile umanitare de urgență ale ONU și ar putea finanța un plan global pentru a pune capăt foametei", a declarat Kamande.
El a mai spus că guvernele ar trebui să consolideze sectoarele defavorizate, cum ar fi asistența medicală, educația, protecția socială și micile exploatații agricole.
Țările bogate ar trebui să ofere finanțare pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea țărilor mai sărace, a adăugat el.
Pe măsură ce națiunile intră în faliment, plățile pentru datorii "scapă de sub control". Aproximativ 60% dintre țările cu venituri mici se află la un nivel ridicat de îndatorare, potrivit lui Kamande.
Consecințe catastrofale
Kamande a avertizat că lipsa de acțiune ar putea avea "consecințe catastrofale".
Dacă guvernele nu iau măsuri imediate, lumea va continua să asiste la un transfer masiv de bogăție de la cei bogați la cei săraci, în timp ce sărăcia, foametea și suferința vor crește dramatic, a spus el.
Pe măsură ce schimbările climatice își vor pune amprenta, "planeta noastră se va confrunta cu o amenințare existențială" dacă nu se iau măsuri, a spus el, adăugând că democrațiile și politicile "fragile" vor fi, de asemenea, expuse riscului de capturare a elitelor, în timp ce conflictele vor fi exacerbate pe măsură ce comunitățile și grupurile se vor lupta între ele pentru a avea acces la resurse limitate.
Corupția și furtul de resurse publice "vor fi normalizate" și, ca urmare, este probabil ca lumea să se confrunte cu "mai multe decese care pot fi prevenite, cum ar fi decesele materne", a susținut Kamande, cnform anews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
