Potrivit lui Michel, care a condus guvernul belgian între 2014 şi 2019, ''ţara nu mai este aceeaşi după aceste atentate'', comise în urmă cu cinci ani. ''Ameninţarea considerată până atunci teoretică este acum reală'', explică fostul şef al executivului belgian.
''Este un şoc teribil să te confrunţi cu o asemenea situaţie, eu încă sunt marcat de momentul când am primit informaţia'', îşi aminteşte actualul preşedinte al Consiliului European.
''Atunci când ministrul de interne îmi telefonează pentru a mă informa, în minutele care urmează atacului de la Zaventem, plec direct spre Bruxelles, în direcţia centrului de criză. În momentul când ne întoarcem în oraş, circulând în maşină aproape de staţia de metrou, trecem peste cioburi şi aflu că este o explozie şi acolo. Am cu adevărat impresia că vor urma şi alte atacuri, într-o acţiune coordonată, sincronizată. Doar în jurul orei 11/amiezii, am intuiţia că nu vor mai fi alte atacuri în cursul zilei'', rememorează Charles Michel.
Securitatea, o obsesie în Belgia după atentatele din 2016
El recunoaşte că în zilele următoare atentatelor securitatea a devenit o obsesie în Belgia.
Atentatele de la Bruxelles din 22 martie 2016 au fost comise de trei atacatori sinucigaşi - Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, la aeroportul Bruxelles-Zaventem, şi Khalid El Bakraoui, în staţia de metrou Maelbeek. Atacurile s-au soldat cu 32 de morţi şi peste 340 de răniţi.
Comis de aceeaşi celulă jihadistă franco-belgiană aflată la originea atentatelor de la Paris din 13 noiembrie 2015, soldate cu 130 de morţi, şi a atacului eşuat din trenul Thalys ce efectua o cursă Amsterdam-Paris în august 2015, dublul atac de la Bruxelles a fost revendicat de organizaţia jihadistă Stat Islamic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
