Ziua de 10 august 2018 rămâne în istorie ca fiind o zi neagră pentru România. Este ziua în care românii din străinătate au fost primiți de statul român cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene.
Protestul din 10 august 2018
Protestele din 2018 au fost declanșate pe fondul nemulțumirilor generale față de corupția endemică și modificările legislative considerate a submina justiția, dar și față de Guvernul condus de Viorica Dăncilă. Manifestația a fost văzută de mulți ca o ultimă încercare de a opri deriva autoritară și de a apăra statul de drept.
În ziua protestului, Piața Victoriei a devenit un loc de întâlnire pentru zeci de mii de oameni veniți din toate colțurile României și din străinătate, pentru a-și striga nemulțumirile. La scurt timp după începerea protestului, tensiunile dintre manifestanți și jandarmi au crescut, culminând cu intervenția brutală a forțelor de ordine.
Imaginile din acea seară au arătat forțele de ordine utilizând gaze lacrimogene, tunuri de apă și bastoane pentru a dispersa mulțimea. Numeroși protestatari au fost răniți, unii fiind transportați la spital, iar alții au suferit traume fizice și psihologice. Intervenția Jandarmeriei a fost aspru criticată de societatea civilă, de organizațiile internaționale și de presa internațională.
Atunci, guvernul și Jandarmeria au susținut că intervenția a fost justificată de comportamentul agresiv al unor protestatari, dar această justificare a fost întâmpinată cu scepticism și indignare de către mulți români și de către organizațiile de drepturile omului.
Cei care au ordonat atacul sunt liberi
După șase ani, cei care au ordonat atacul asupra românilor paşnici sunt liberi. Primesc în continuare salarii şi pensii speciale.
Anchetele privind evenimentele din 10 august au fost lente și marcate de controverse. Abia în 2020, Parchetul General a decis redeschiderea dosarului, după ce inițial dosarul fusese clasat de către DIICOT. Acest lucru a venit după presiuni semnificative din partea publicului și a organizațiilor de drepturile omului, care au cerut identificarea și tragerea la răspundere a celor vinovați de abuzurile comise.
În cadrul procesului, au fost audiați zeci de martori, victime și membri ai forțelor de ordine. Cu toate acestea, procesul a fost marcat de numeroase amânări și dificultăți, determinând o creștere a frustrării publicului față de sistemul de justiție din România.
Până în prezent, nicio persoană nu a fost condamnată definitiv în legătură cu violențele din 10 august 2018.
Politicienii folosesc electoral momentul dureros
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, lider al PNL, a evocat, sâmbătă, ziua de 10 august 2018, când Jandarmeria a intervenit împotriva protestatarilor din Piaţa Victoriei, subliniind că acela a fost "un moment simbolic, în care românii au arătat că se pot mobiliza pentru a apăra justiţia de asaltul politic coordonat de conducerea de atunci a PSD".
"Ziua de 10 august 2018 ne-a arătat cât de importantă este apărarea democraţiei şi a dreptului la liberă exprimare în faţa oricărui regim care încearcă să suprime vocea oamenilor. Nu trebuie să uităm niciodată acele momente negre din istoria recentă şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple vreodată. 10 august 2018 rămâne un moment simbolic, în care românii au arătat că se pot mobiliza pentru a apăra justiţia de asaltul politic coordonat de conducerea de atunci a PSD", a scris Ciucă pe Facebook.
Liderul liberal a pledat pentru un stat care îşi respectă cetăţenii şi în care justiţie este "funcţională, eficientă şi dreaptă".
"Reacţia disproporţionată a forţelor de ordine împotriva celor care îşi exercitau paşnic dreptul de a protesta a dat o lovitură gravă încrederii cetăţenilor în instituţiile statului la acea vreme. Trebuie să continuăm să construim un stat în care fiecare cetăţean ştie că este respectat şi ascultat de către autorităţi şi că justiţia este una funcţională, eficientă şi dreaptă", a adăugat Nicolae Ciucă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
