Curtea Superioară de Justiție din Andaluzia (TSJA), Spania, a redus sentințele pentru o familie de români formată din patru persoane pentru „exploatarea a o duzină de compatrioți la locul de muncă”. În sentința inițială, din 22 iulie 2022, Secția a III-a a i-a condamnat la peste o jumătate de secol de închisoare, mai exact 56 de ani și 12 zile, cuplul format din Vasile și Sorina și copiii lor Alexandru și Ionuț, pentru că au profitat de conaționalii lor, inclusiv de o minoră însărcinată și fratele ei, ambii cu retard mintal moderat. De asemenea, magistrații din Sevilla au stabilit că vor petrece cel puțin 20 de ani în închisoare. După rectificare, pedepsele scad la 50 de ani și zece zile și, în consecință, cei patru români pot fi eliberați după 15 ani și trei zile.
Curtea le-a micșorat pedepsele românilor
Mai exact, Tribunalul din Sevilla i-a condamnat pe fiecare dintre cei patru cercetați la 40 de ani și 8 zile de închisoare pentru „opt infracțiuni de trafic de ființe umane” cu „o infracțiune de exploatare prin muncă”, precum și 16 ani și 4 zile închisoare pentru „două infracțiuni de trafic de ființe umane agravate în mediere cu infracțiunea de exploatare prin muncă”.
Cele două infracțiuni agravate au fost cele comise împotriva minorei și a fratelui acesteia, întrucât „nu există nicio îndoială că împrejurările personale ale victimelor (minori, deficiențe mentale, stare de sarcină) le afectează vulnerabilitatea față de munca la care au fost supuși”, au relatat procurorii. TSJA a eliminat acel subtip agravat și aici se află cheia reducerii pedepselor.
Familia de români a profitat de vulnerabilitatea conaționalilor
Instanța a înțeles că sarcina și dizabilitatea intelectuală a celor doi frați erau perceptibile cu ochiul liber, așa că „era irelevant că nimeni nu i-a informat pe inculpați despre acest lucru”. TSJA nu este de acord: „Nimic din proces sau din sentință nu ne permite să ne asigurăm că aspectul exterior al tinerei a evidențiat în mod clar vârsta ei și nici nu reiese din raportul medico-legal acea întârziere mentală ușoară. Comportamentul moderat al ei și al fratelui ei putea fi confundat cu deficitul lor educațional”.
Acesta este singurul motiv al apelului care a avut efect în micșorarea pedepselor românilor. În rest, TSJA menține în întregime restul pedepsei, astfel încât nu modifică interdicția de comunicare de 15 ani și apropierea la mai puțin de 300 de metri de victime, care trebuie să fie despăgubite în comun și solidari cu un total de 100.000 euro pentru prejudiciul moral cauzat. „Există o situație de neliniște, umilire și impact emoțional asupra victimelor din cauza atitudinilor vădit degradante, umilitoare, ofensatoare și repetate pe care acestea au fost nevoite să le suporte”, a reflectat Curtea.
Atât judecătorii Tribunalului, cât și magistrații Curții, au considerat dovedit că cei patru români condamnați găzduiau compatrioți în locuințele pe care le-au ocupat ilegal anterior și îi angajau să lucreze la câmp. Tatăl a fost ajutat de soție în sarcinile de conducere și control casnic, în timp ce copiii au colaborat la transferurile și custodia victimelor.
„Tentați de condiții”, muncitorii români au acceptat
În luna februarie a anului 2020, cei afectați au decis să călătorească din România în Spania pentru că o persoană care nu a fost urmărită penal le-a promis locuri de muncă și cazare „optime”. Omul acela, „departe de a se ține” de cuvânt, i-a pus într-o casă dintr-un oraș din Zamora. Potrivit uneia dintre victime, condițiile erau insalubre și erau „supraaglomerați” într-o clădire fără curent sau apă și „fără să primească niciun salariu pentru munca pe care o făceau”. Și nu numai atât, ci a mai cerut „plata unei datorii contractate cu el pentru că a plătit călătoria din România”.
Unul dintre inculpați, tatăl, a aflat de aceste condiții precare și, profitând de „lipsa de protecție și dezrădăcinarea” conaționalilor săi, le-a promis un loc de muncă „bine plătit” la câmpurile din Sevilla, mai exact 25 de euro pentru fiecare sac de cartofi pe care îi culegeau. Și le-a asigurat, de asemenea, „cazare decentă”. „Tentați de condiții”, muncitorii români au acceptat.
În perioada aprilie-mai 2020, cei anchetați i-au ridicat și i-au dus în orașul sevillian Sanlúcar la Mayor, unde au ocupat ilegal o casă și i-au pus într-o cameră de la ultimul etaj care avea doar cinci saltele pe podea. Era și o singură fereastră care nu avea sticlă. „Le-a lipsit lumină, apa și condițiile de locuit și au fost nevoiți să le îndure și au fost foarte deficitare”, a mai spus instanța.
Documentele le-au fost luate
Odată ajuns la Sevilla, unul dintre cei anchetați le-a cerut documentația personală cu scuza de a le prelucra actele și de a-și regulariza situația de angajare. A pretins de la fiecare câte 530 de euro pentru a face acea lucrare care „ar fi taxat cu ce au primit de la munca la câmp”, dar în realitate nu a gestionat nimic. Au fost nevoiți să predea și telefoanele mobile, pentru a „nu putea comunica cu exteriorul”.
În ceea ce privește programul de lucru, în unele zile erau în picioare de la 8 dimineața până la 6 seara, „cu doar o scurtă pauză pentru a lua un sandviș”. În acele luni, inculpaţii au dus victimele la ferme şi le-au perceput zilnic 5 euro „pentru benzină”, dar i-au pus să plătească şi mâncarea, țigările sau reparaţii la avariile vehiculelor.
Când au ajuns la fermă, condamnații le-au ordonat ce să facă, i-au urmărit și „au țipat la muncitori, i-au bătut ca să lucreze din ce în ce mai repede și i-au insultat, numindu-i proști, porci”. Nemulțumiți cu acest mod de a se comporta, au făcut-o pe minora însărcinată să lucreze „chiar și atunci când era deja într-o stare foarte avansată de sarcină”.
„Uneori au fost forțați să caute de mâncare în containerele de gunoi”
Evident, victimele nu primeau 25 de euro pe sac de cartofi sau vreun salariu. Cel mult au primit „10, 15 sau 20 de euro pe săptămână”. Cu acea sumă ridicolă trebuiau să-și procure mâncare. Și pentru a înrăutăți lucrurile, au fost săptămâni în care nu le-au plătit nimic. „Uneori au fost forțați să caute de mâncare în containerele de gunoi”, deplânge instanța. Și, de asemenea, nu puteau părăsi casa „dacă nu erau însoțiți de un membru al familiei de români pentru care lucrau”.
Ca o consecință a tuturor celor de mai sus, cei afectați nu au economisit nimic, ceea ce „le-a crescut datoria”. Iar când au cerut să se întoarcă în România, tatăl familiei condamnate a răspuns că nu pot pleca dacă nu plătesc acea datorie.
În decembrie 2020, inculpații au ocupat o a doua proprietate în Sanlúcar la Mayor și au distribuit victimele între ei. Atât într-o casă, cât și în alta au continuat să sufere stări de sănătate lamentabile.
Victimele nu aveau altă cale
Inculpații au scăpat „abuzând de situația lor economică precară, de resursele intelectuale limitate, de necunoașterea limbii spaniole și de retragerea actelor de identitate”. Victimele nu aveau altă cale de subzistență decât de „a continua să lucreze în condițiile impuse de inculpați”.
La data de 23 decembrie 2020, Brigada de Imigrări și Frontieră a Postului de Poliție din Sevilla a primit o comunicare din partea Direcției Cooperare Internațională a Atașatului de Interne al României prin care se avertizează cu privire la situația acestor zece persoane. În consecință, în cele două case au avut loc percheziții, iar victimele au fost eliberate în cadrul unei operațiuni comune a Poliției Naționale și a Gărzii Civile.
---------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din SPANIA, puteți intra pe grupul de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următorul link:
-> https://chat.whatsapp.com/GS0fhMGHpuhLxn63v90nS4
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
