Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat, marţi, o rezoluţie nonlegislativă care solicită Consiliului UE adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
Parlamentul European reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011, arată rezoluţia.
Aderarea României la Schengen, adoptată astăzi în Parlamentul European
„A fost un vot covârșitor care arată un mesaj foarte puternic din partea statelor europene cu privire la accesul României în Spațiul Schengen. Am obținut 547 de voturi pentru și doar 49 de voturi împotrivă, respectiv 43 de abțineri, dintr-un total de 639 de eurodeputați spune foarte multe. Marile familii politice au susținut această rezoluție. Mă refer aici la 6 familii politice din 7 și că acest pas pe care România l-a făcut în acest moment este hotărâtor, decisiv pentru momentul 8 decembrie - Consiliul JAI și, de asemenea, pentru momentul în care președintele României va avea o nouă rundă de discuții, la Consiliul European, cu șefii de stat și de Guvern.
E mult mai importantă această rezoluție decât pare la prima vedere pentru că ea arată poziția statelor membre cu privire la România. Asta coroborat și cu raportul celor 25 de experți care au fost la București și în 10 locuri din România, săptămâna trecută“, a declarat Rareș Bogdan, în direct, la Antena 3.
Rareș Bogdan: „Un pas decisiv. Cred că putem să-i convingem pe olandezi“
Referitor la poziția Olandei cu privire la acceptarea aderării Românei la Schengen, eurodeputatul liberal Rareș Bogdan este încrezător că „de această dată îi vom convinge“.
„Eu cred că da. Astăzi, votul olandezilor din parlamentul European, din patru grupuri europene a fost în favoarea României. De asemenea avem poziția uneia dintre cele mai importante voci din spațiul olandez care a fost pro-România și și-a atacat chiar propriul premier și a spus că este imposibil să mai continue pe dezbateri interne blocarea României în afara spațiului Schengen, mai ales după ce România a dovedit în ultimele 7 luni de conflict un comportament ireproșabil ca o țară europeană.
Olanda are alegeri în luna martie, Mark Rutte stă cu amenințarea extremei-drepte în ceafă și are șanse să câștige 7 regiuni. Este partidul care practic a venit cu anumite rezerve cu privire la România. Dar eu cred că vom reuși de data asta (n.r. să-i convingem)“, a declarat Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan: „Când ești în afara țării, trebuie să îți vorbești țara de bine“
„Cea mai mare greșeală e că nu am fost uniți, nu ne-am gândit la interesul național al României, fără să forțăm conflictele din țară în exterior. Atunci când ești în afara țării, trebuie să îți vorbești țara de bine, iar cei care vorbesc de rău România, trebuie, din țară să fie sancționați“, a subliniat Rareș Bogdan.
Parlamentul European a adoptat rezoluţia care susţine aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marţi cu o largă majoritate o rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen.
În rezoluţia, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, Parlamentul European cere Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Constatând că spaţiul Schengen este "una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene", eurodeputaţii critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei şi României, deşi cele două ţări îndeplinesc de mult timp condiţiile necesare.
Menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact negativ asupra vieţii lucrătorilor mobili şi a cetăţenilor, potrivit eurodeputaţilor. Obstrucţionarea importurilor, a exporturilor şi a liberei circulaţii a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieţei unice a Uniunii Europene.
Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
Nu s-a înregistrat niciun vot împotrivă şi nicio abţinere din partea eurodeputaţilor din România.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria şi România să fie pe deplin admise în spaţiul Schengen, de exemplu în rezoluţia din 2018 pe această temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 şi într-un raport din 2021 privind funcţionarea spaţiului de liberă circulaţie.
Dezbaterea pe acest subiect a avut loc tot la Strasbourg, în sesiunea plenară din 3-6 octombrie, când majoritatea eurodeputaţilor au cerut statelor membre să recunoască faptul că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile Schengen şi că ar trebui admise în spaţiul european de liberă circulaţie cât mai curând posibil.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat, prin vocea ministrului afacerilor europene Mikulas Bek, că va căuta ca la summitul din luna decembrie să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.
De partea sa, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, a reamintit că cele două ţări au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, lucru recunoscut încă din 2011.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
