„În România sunt, în momentul de față, 1,25 milioane de bugetari. Când eu eram premier erau vreo 800.000. Eu cred că o măsură prin care s-ar stabili o reducere cu 25% a bugetarilor ar însemna o economie reală în banii de la buget și o resursă suplimentară pentru zona privată, care chiar produce banii necesari”, a spus Adrian Năstase, potrivit Antena 3.
Potrivit fostului premier o astfel de decizie n-ar fi în favoarea Executivului, dar că „este nevoie de măsuri mult mai radicale”, mai ales că în acest moment cabinetul condus de Nicolae Ciucă se află într-un moment politic favorabil.
„Evident că nu! Părerea mea este că e nevoie de măsuri mult mai radicale dacă vrem să ne mișcăm mai repede. Dacă vorbim despre zona centrală, cei care ies în stradă sunt cei care au fost obișnuiți cu sindicatele, ieșeau pe anumite zone. Sigur, mai este zona profesorilor și cea a medicilor. Dar eu cred că e nevoie de astfel de măsuri și, în condițiile în care și PNL și PSD sunt la guvernare, nefiind nicio șansă ca o astfel de măsură radicală să fie jucată de unul împotriva celuilalt, în perspectiva alegerilor, eu cred că ar trebui luate astfel de măsuri. Am dat un exemplu, sunt multe altele care pot fi luate”, a explicat Adrian Năstase.
Acesta a adăugat că și-ar asuma postura de premier nepopular.
„Ați văzut că atunci când am fost popular am pierdut alegerile, Poate nefiind popular aș câștiga alegerile”, a conchis Adrian Năstase.
Vezi și
Războiul de la graniţă, abordat de foştii premieri Dăncilă şi Năstase: „România trebuie să-şi afirme mai ferm identitatea”
Războiul de la graniţă şi atitudinea ţării noastre în acest context al noilor provocări globale şi geostrategice au fost temele abordate de foştii premieri Viorica Dăncilă şi Adrian Năstase, care consideră că România trebuie să-şi afirme mai ferm identitatea.
„Nu mi-am propus să înteţesc controversele, totuşi nu pot să nu remarc o anumită incapacitate a celor care conduc de ceva vreme destinele ţării noastre, în sensul de a gestiona acest climat internaţional profund nefavorabil, din postura unui actor regional relevant şi responsabil, incapacitate alimentată probabil şi prin erorile (...) nedecontate de către elita decidentă a României. (...) Vă invit să reflectăm împreună dacă România mai are într-adevăr atitudine şi, dincolo de faptul că ne place să credem sau propagăm ideea că România este în linia întâi în planul european, vă invit să reflectaţi de ce, totuşi, România se comportă ca o ţară de margine, când de fapt se află la mijloc”, a afirmat Viorica Dăncilă.
Potrivit acesteia, România are nevoie acum mai mult ca oricând să îşi reconstruiască în mod coerent propria identitate.
„România trebuie să revină în avanposturile menţinerii păcii şi să facă dovada capacităţilor sale de flexibilitate, de creativitate şi consecvenţă în eforturile de implicare în procesele politice şi economice la nivel regional, european şi chiar global, care să îi permită să devină mai mult decât o punte de comunicare”, a adăugat Viorica Dăncilă.
În România, în ultimii ani, există o problemă de identitate sub numeroase aspecte, iar ţara noastră va trebui, în perioada următoare, să combine în permanenţă strategia de politică externă cu strategia de apărare pentru a fi pregătită pentru eventuale deteriorări ale situaţiei, a afirmat, la rândul său, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, fostul premier Adrian Năstase.
„Avem sentimentul că umbrela de securitate pe care o avem este oarecum suficientă, discursurile de la NATO ne vor apăra într-un mod definitiv. Cred însă că noi va trebui în perioada următoare să combinăm în permanenţă strategia de politică externă cu strategia de apărare pentru a fi pregătiţi pentru eventuale deteriorări ale situaţiei”, a subliniat Năstase.
Potrivit acestuia, este evidentă o criză majoră a dreptului internaţional, care nu mai este luat în considerare inclusiv cu raportare la relaţia dintre SUA şi Rusia, dintre Ucraina şi Rusia.
„Lucrul acesta ne duce cu gândul, pe mine cel puţin, la perioada 1934 - 1936, cu riscurile pe care le putem bănui. (...) Cred că, în ceea ce ne priveşte, la nivelul UE, NATO, sigur că există obiective comune, ele sunt determinate însă prin acţiunea concretă de percepţia pericolului. Percepţia pericolului vine însă de la actorii majori ai Alianţei şi de aici nevoia de a încerca să introducem şi obiective proprii în cadrul strategilor acestor organizaţii”, a adăugat Năstase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
