Liderul Uniunii Creştin-Democrate germane (CDU), Friedrich Merz, a declarat luni că intenţionează să formeze un guvern cât mai curând posibil după ce blocul CDU/CSU a ieşit învingător clar al alegerilor federale desfăşurate duminică, transmite dpa.
Vorbind la Berlin după consultări cu membri ai conducerii creştin-democraţilor, Merz a spus că intenţionează să discute cu preşedintele social-democraţilor (SPD) mai târziu în cursul zilei despre potenţiale negocieri în vederea unei coaliţii.
Merz, care va fi, cel mai probabil, înlocuitorul actualului cancelar social-democrat Olaf Scholz, a mai spus că va lua legătura cu acesta în zilele următoare pentru a pregăti faza de tranziţie, aşteptată să dureze câteva săptămâni.
'Sunt hotărât să am discuţii constructive, bune şi rapide cu social-democraţii', a declarat liderul conservator, care speră că discuţiile îi vor permite să formeze un guvern 'în jurul Paştelui', spre sfârşitul lui aprilie.
Guvernul minoritar condus de Scholz va rămâne în funcţie ca interimar până la formarea unui nou cabinet.
Chiar dacă SPD şi conservatorii au fost deseori parteneri de coaliţie în trecut, social-democraţii au indicat deja un număr de potenţiale puncte de fricţiune care ar putea face negocierile dificile.
Merz a recunoscut şi el că circumstanţele iniţiale ar putea fi dificile, dar s-a declarat încrezător că vor putea fi găsite soluţii, indicând imigraţia, politica economică şi politica externă şi de securitate ca priorităţi de vârf pentru potenţiale negocieri.
Friedrich Merz se aşteaptă la "cel mai rău scenariu" în relaţiile transatlantice
Posibilul viitor cancelar german, Friedrich Merz, a declarat luni că doreşte să se pregătească pentru "cel mai rău scenariu" în relaţiile transatlantice în domeniului apărării, el constatând faptul că administraţia preşedintelui american Donald Trump se îndepărtează de Europa, relatează AFP.
"Toate semnalele pe care le primim dinspre Statele Unite indică faptul că interesul pentru Europa slăbeşte în mod semnificativ", a spus Merz, liderul alianţei de centru-dreapta Uniunea Creştin-Democrată - Uniunea Creştin-Socială (CDU-CSU), alianţă clasată pe primul loc la alegerile legislative desfăşurate duminică, cu 28,5% din voturi, conform rezultatelor provizorii.
În acest context, este necesar "să avem în vedere cel mai rău scenariu dacă aceia din Statele Unite care nu vorbesc doar despre 'America First' ('America pe primul loc'), ci aproape despre 'America Alone' ('America Singură'), reuşesc să se impună", iar în acest caz "va fi dificil", a adăugat Friedrich Merz.
"Este clar că (...) europenii trebuie să-şi organizeze foarte repede capacitatea de apărare, aceasta este o chestiune care va avea prioritate absolută în săptămânile următoare", a indicat favoritul pentru postul de cancelar federal german.
Friedrich Merz a mai menţionat că este "deplin de acord" pe acest subiect cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care a vorbit la telefon duminică, înainte ca şeful statului francez să plece la Washington pentru o discuţie cu Donald Trump ce are loc luni.
Macron îi va prezenta lui Trump "propuneri de acţiune" pentru a îndepărta "ameninţarea rusă" din Europa şi pentru a garanta o "pace durabilă" în Ucraina, care să nu fie un dictat pentru Kiev, în timp ce Rusia şi SUA discută fără Ucraina şi fără europeni despre încheierea războiului.
Totuşi, Friedrich Merz a susţinut că rămâne încrezător că va putea convinge administraţia americană asupra menţinerii unei "relaţii transatlantice bune (...) în interesul nostru comun" şi a asigurat că doreşte să facă tot posibilul în acest sens.
Relaţiile dintre Berlin şi Washington sunt tensionate şi ca urmare a sprijinului declarat al administraţiei Trump faţă de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), devenit după alegerile de duminică a doua forţă politică, cu 20,8% din voturi, dar nu are şanse să acceadă la guvernare, întrucât partidele progresiste pro-europene au promis menţinerea "cordonului sanitar" care să izoleze partidele antisistem, practică descrisă drept antidemocratică de vicepreşedintele american J. D. Vance.
Acesta din urmă a sugerat joi că administraţia preşedintelui Donald Trump ar putea reconsidera prezenţa militară americană în Germania dacă această ţară îngrădeşte libertatea de exprimare. "Întreaga apărare a Germaniei este subvenţionată de contribuabilul american. Sunt mii şi mii de soldaţi americani în Germania astăzi. Credeţi că contribuabilul american va accepta asta dacă în Germania eşti aruncat în închisoare doar pentru postarea unui tweet? Evident, nu va accepta", a spus Vance într-un interviu la Conferinţa Acţiunii Politice Conservatoare (Conservative Political Action Conference - CPAC).
El şi-a continuat astfel criticile la adresa liderilor europeni formulate la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde a spus că, mai mult decât vreo ameninţare din partea Rusiei sau a Chinei, Europa este ameninţată "din interior" de migraţia necontrolată, de cenzură, îngrădirea libertăţii de exprimare şi subminarea valorilor democratice, criticând în special "cordonul sanitar" creat în Germania pentru a împiedica partidele naţionaliste eurosceptice să intre în guvernul federal.
În interviul dat joi la conferinţa conservatorilor americani, J. D. Vance a acuzat guvernele occidentale, inclusiv pe cele din Europa, că în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden au impus o cultură a cenzurii comparabilă cu cea a statelor autoritare.
Într-un alt interviu, acordat anterior publicaţiei Wall Street Journal, vicepreşedintele american le-a cerut liderilor europeni să accepte ascensiunea partidelor antisistem, să ia măsuri dure împotriva migraţiei ilegale şi să îmbrăţişeze valorile conservatoare tradiţionale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
