În aceste zile, atenția publicului din toate colțurile lumii se îndreaptă către alegerile prezidențiale de peste ocean, urmărind cu interes cursa dintre cei doi candidați care devine din ce în ce mai strânsă.
Pentru românii cu dublă cetățenie, precum Patricia Momir, tânără originară din Petrila, județul Hunedoara, stabilită în prezent în Statele Unite, participarea la vot este o datorie civică pe ambele maluri ale Atlanticului.
"Perioada alegerilor este întotdeauna una agitată, iar în America acest lucru este poate și mai accentuat, dat fiind că influența pe care o are această țară asupra restului lumii este considerabilă. Deciziile luate aici afectează nu doar America, ci și multe alte țări, inclusiv România", a mărturisit Patricia Momir, în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora.
Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie va guverna o naţiune de peste 330 de milioane de oameni, dar este aproape sigur că scrutinul va fi decis de doar câteva zeci de mii de alegători - o mică parte a populaţiei - din doar câteva state.
Şi asta pentru că în şapte din cele 50 de state se duce o adevărată competiţie în acest an, restul fiind în mod confortabil democrate sau republicane, potrivit sondajelor de opinie. Dintre cele şapte state indecise, aşa-numitele state "swing", Pennsylvania, cel mai populat, se evidenţiază drept statul cel mai probabil să decidă cine dintre democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump va deveni următorul preşedinte al SUA.
Există şapte state care ar putea vota fie pentru Harris, fie pentru Trump la 5 noiembrie: Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord.
Alegerile din România, opinie rezervată
Însă, când vine vorba de alegerile din România, Patricia se declară reținută în a emite opinii.
"Cât despre alegerile din România, deși am votat la fiecare scrutin și am încercat să mă informez cât mai bine, nu mă simt îndreptățită să vorbesc prea mult despre ele. Tot ce știu despre situația actuală vine din mass-media, de pe internet sau de la prieteni, însă nu am trăit direct aceste experiențe. Mi se pare puțin nedrept să emit opinii fără să fi simțit realitatea de acasă, ne povestește Patricia Momir, tânără din Petrila, cu cetățenie româno-americană, stabilită în SUA", spune Patricia Momir.
De ce alegerile din America nu sunt decise prin vot popular naţional?
Spre deosebire de alegerile pentru alţi candidaţi federali şi pentru funcţii la nivel de stat, scrutinul prezidenţial nu se bazează exclusiv pe votul popular. În schimb, preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii sunt aleşi în mod oficial în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Colegiu Electoral, un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale Uniunii, la care se adaugă trei electori pentru districtul federal Washington D.C.
Un candidat trebuie să câştige majoritatea celor 538 de electori, adică 270, ceea ce este posibil chiar şi atunci când pierde votul naţional, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Trump când a câştigat Casa Albă în 2016.
În cazul unei egalităţi de 269 la 269, Camera Reprezentanţilor alege câştigătorul, delegaţia fiecărui stat având la dispoziţie un singur vot - un scenariu despre care analiştii spun că l-ar favoriza probabil pe fostul preşedinte Trump.
Dacă fiecare stat, în afară de statele-cheie, votează aşa cum este de aşteptat, vicepreşedinta Harris ar primi 226 de voturi electorale, iar Trump va avea 219, rămânând în joc restul de 93 de voturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
