România, Cehia, Polonia şi Ungaria ar putea fi afectate semnificativ de Brexit, arată un nou raport ING, deoarece schimbările la nivelul principalelor lanţuri de aprovizionare şi scăderea sumelor de bani trimise de expaţi se adaugă potenţialei reduceri de 20% a fondurilor europene alocate acestor ţări, transmite Reuters, conform agerpres.ro.
Raportul publicat marţi de banca olandeză arată că industria auto, a textilelor şi agricultura vor suferi cel mai mult de pe urma potenţialelor perturbări provocate de planificata ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în 30 martie 2019, ora 00:00 (ora Europei Centrale).
Regatul Unit este a doua mare piaţă de export pentru Polonia, iar Varşovia înregistrează un excedent comercial masiv cu Marea Britanie, de peste opt miliarde de euro pe an.
Cehia şi Ungaria sunt expuse la reducerea cererii britanice pentru vehicule, aproximativ 0,2%, şi, respectiv, 0,3% din PIB-ul acestor state fiind legat de valoarea adăugată a exporturilor către Londra.
Cea mai mare ameninţare este reprezentată de ceea ce va însemna Brexitul pentru bugetul UE pentru perioada 2021-2027, discuţiile în jurul acestui subiect fiind în plină desfăşurare, apreciază ING.
În prezent, contribuţia Marii Britanii la bugetul UE este de aproximativ 6%, iar plecarea va duce de asemenea şi la scăderea nivelului mediu al PIB-ului per capita în UE.
Asta înseamnă că nivelul PIB-ului per capita în Cehia, Polonia şi Ungaria nu va mai fi sub medie, iar fondurile europene pe care le primesc vor fi cel mai probabil reduse.
Extinderea perioadei de tranziţie a Brexitului dincolo de 2020 va atenua aceste evoluţii, dar banii trimişi acasă de cetăţenii Europei Centrale care lucrează în Regatul Unit vor scădea probabil, estimează ING.
După Brexit, Marea Britanie vrea să introducă un control mai strâns al imigraţiei.
Cele mai mari sume de bani trimise anual de cei care muncesc pe pământ britanic ajung în Polonia (un miliard de euro), România (0,3 miliarde de euro), Ungaria (0,15 miliarde de euro), Cehia (0,14 miliarde de euro) şi Bulgaria (0,07 miliarde de euro).
Dar există şi nuanţe la aceste statistici. Mulţi muncitori polonezi au venit în Regatul Unit acum mai bine de zece ani, ceea ce înseamnă că nu vor trebui să plece după Brexit.
"România ar putea fi mult mai expusă în urma declinului remitenţelor decât Polonia, deoarece prezenţa forţei de muncă poloneze în Marea Britanie este mai matură", se arată în raport.
Şi statele din Europa Occidentală, cum ar fi Olanda şi Irlanda, ar putea fi semnificativ afectate de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, din cauza legăturilor comerciale extinse, apreciază ING.
Premierul britanic Theresa May prezintă miercuri Cabinetului său un acord îndelung negociat cu Uniunea Europeană privind Brexitul, un moment definitoriu pentru mandatul său, dar şi pentru ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar.
Dacă Guvernul britanic respinge textul, se conturează tot mai clar perspectiva ieşirii Regatului Unit din UE, prevăzută pentru 29 martie 2019, în absenţa unui acord. În cazul în care miniştrii britanici acceptă acordul, Londra va putea solicita organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la Brexit.
Frontiera irlandeză constituie unul dintre principalele obstacole în calea unui acord între Londra şi Uniunea Europeană, niciuna dintre părţi nedorind reintroducerea unei frontiere fizice în insula Irlanda de teama de a nu compromite acordurile de pace care au pus capăt unei perioade de aproape trei decenii de violenţe comunitare în Irlanda de Nord.
Uniunea Europeană doreşte să nu fie creată o 'frontieră dură' între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, astfel încât provincia Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică europene. Această variantă ar crea însă o divizare între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, lucru inacceptabil pentru Londra, care consideră că astfel s-ar compromite integritatea teritorială a ţării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
