Bialiatski, în vârstă de 60 de ani, este fondatorul Centrului pentru drepturile omului Viasna (Primăvara), înființat în 1996 ca răspuns la represiunea brutală a protestelor de stradă de către liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.
Viasna a oferit sprijin demonstranților încarcerați și familiilor acestora, documentând utilizarea torturii împotriva prizonierilor politici de către autoritățile din Belarus.
"Și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală", a declarat șefa Comitetului Nobel norvegian, Berit Reiss-Andersen, anunțând cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Pace din acest an.
Bialiatski nu a cedat în lupta sa pentru drepturile omului în Belarus
Bialiatski - care a primit numeroase premii internaționale pentru drepturile omului - a petrecut trei ani în închisoare după ce a fost condamnat în 2011 pentru acuzații de evaziune fiscală pe care le-a negat întotdeauna. El a fost eliberat în 2014.
El a fost reținut din nou în 2020, în urma unor proteste masive de stradă față de ceea ce activiștii opoziției spun că au fost alegeri fraudate care l-au menținut pe Lukașenko la putere.
"Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să îl reducă la tăcere pe Ales Bialiatski", a declarat dna Reiss-Andersen.
"În ciuda greutăților personale enorme, Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus", a adăugat ea.
Nu se cunoaște starea actuală de sănătate a lui Bialiatski.
Soția activistului, Natallia Pinchuk, a declarat că este "copleșită de emoție"
"Îmi exprim recunoștința profundă față de comitetul Nobel și față de comunitatea internațională pentru recunoașterea muncii lui Ales, a colegilor săi și a organizației sale", a declarat ea pentru agenția de presă AFP,
Lukașenko - descris în Occident ca fiind ultimul dictator al Europei - conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994.
El i-a permis președintelui rus Vladimir Putin, aliatul său apropiat, să folosească teritoriul Belarusului pentru a lansa atacuri mortale cu rachete asupra Ucrainei și să trimită acolo trupe terestre și armament rusesc, de când a început invazia Moscovei, la 24 februarie.
Centrul pentru libertăți civile din Ucraina
Alături de Bialiatski, Centrul ucrainean pentru libertăți civile (CCL) este unul dintre cei trei câștigători comuni ai Premiului Nobel pentru Pace din acest an. Într-un tweet după anunțul de vineri, CCL a declarat că este "mândru să primească" Premiul Nobel pentru Pace.
CCL este una dintre cele mai importante organizații ucrainene pentru drepturile omului. A fost fondată în 2007, când liderii grupurilor pentru drepturile omului din nouă țări post-sovietice au decis să creeze un centru transfrontalier de sprijinire a resurselor la Kiev.
De la înființare, CCL a monitorizat persecuțiile politice din Crimeea ocupată, peninsula sudică a Ucrainei anexată de Rusia în 2014; a documentat crimele de război și crimele împotriva umanității în timpul războiului din regiunea Donbas din estul Ucrainei; și a organizat campanii internaționale pentru eliberarea prizonierilor politici de la Kremlin.
Memorialul Rusiei
Celălalt laureat al Premiului Nobel pentru Pace din acest an este organizația rusă pentru drepturile omului Memorial - care a fost închisă de autorități la începutul acestui an.
Timp de peste 30 de ani, Memorial a lucrat pentru a evidenția milioanele de oameni nevinovați executați, închiși sau persecutați în perioada sovietică.
Activitatea sa nu a fost niciodată pe placul autorităților ruse
Inițial, a fost avertizat în 2006, iar în 2014 a fost adăugat pe o listă de "agenți străini" - o listă de organizații și persoane despre care guvernul susține că primesc finanțare din străinătate.
Un pretext pentru închiderea grupului a fost faptul că acesta nu a marcat unele dintre postările sale pe rețelele de socializare cu un avertisment de "agent străin", ceea ce este obligatoriu din punct de vedere legal.
În decembrie 2021, Curtea Supremă a Rusiei a ordonat închiderea Memorial și a filialelor sale regionale, deoarece a încălcat legea din 2012 privind agenții străini.
Au existat strigăte de "rușine!" din partea celor prezenți în instanță în momentul în care a fost citită decizia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
