O româncă stabilită de șase ani în Austria susține că a fost concediată după ce a vorbit în limba română în timpul unei pauze, într-un hotel din centrul Vienei. Femeia, în vârstă de 45 de ani, originară din Galați, a depus o plângere la Arbeiterkammer – Camera Muncii din Austria, invocând discriminare pe criterii etnice.
Lavinia Gheorghe lucra din 2021 ca menajeră la Am Donauffer Hotel, o unitate de patru stele aflată în cartierul Leopoldstadt din capitala Austriei. Potrivit propriei mărturii, conflictul a izbucnit după ce, într-o pauză de cafea, a vorbit la telefon în limba română cu fiica ei rămasă în țară.
"Managera de etaj m-a auzit și a venit direct la mine. Mi-a spus pe un ton dur: 'Aici se vorbește doar germană. Dacă nu vrei, găsește-ți alt loc de muncă'. I-am explicat că era pauza mea, nu eram în interacțiune cu oaspeții. Două zile mai târziu, am fost chemată la resurse umane și anunțată că încetează colaborarea cu mine", a spus Lavinia într-un clip pe TikTok.
Femeia a depus plângere oficială la Camera Muncii din Viena, iar cazul este în prezent analizat de un avocat specializat în dreptul muncii. Potrivit legislației austriece, concedierea pe criterii etnice sau lingvistice poate constitui o formă de discriminare sancționabilă.
Româncă dată afară pentru că a vorbit românește în pauză
În paralel, cazul a fost preluat și de o organizație non-profit din Viena care sprijină românii în dificultate juridică în spațiul germanofon. Președintele organizației, Andreea Cotoranu, spune că nu este un caz izolat:
„Avem cel puțin 12 plângeri înregistrate în ultimii doi ani, în care angajați români susțin că au fost sancționați sau hărțuiți pe criterii etnice. Unele companii impun reguli stricte privind comunicarea la locul de muncă, însă în pauze aceste reguli nu ar trebui să se aplice”, explică aceasta.
Potrivit datelor furnizate de Ambasada României la Viena, peste 130.000 de români trăiesc oficial în Austria, dintre care aproape 25.000 lucrează în servicii precum curățenie, îngrijire bătrâni și horeca. Specialiștii în dreptul muncii susțin că dovedirea discriminării în astfel de cazuri este dificilă, mai ales dacă nu există martori sau înregistrări.
În cazul Laviniei Gheorghe, ancheta ar putea dura luni sau chiar ani. Femeia spune că nu dorește compensații financiare, ci doar „o scuză publică și recunoașterea faptului că nu a greșit cu nimic”.
Discriminare rezolvată la tribunal: CJUE a obligat Austria să plătească alocațiile copiilor români
De-a lungul timpului, presa a acuzat autoritățile din Austria pentru tratamente incorecte la adresa românilor. De la veto-urile repetate în ceea ce privește aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și până la tăierea alocațiilor copiilor românilor care lucrează în această țară.
În urmă cu trei ani, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că Austria a încălcat legislația europeană atunci când a redus alocațiile pentru copiii muncitorilor români care lucrează în această țară.
Instanța europeană a constatat că legea adoptată de autoritățile austriece, prin care alocațiile și alte beneficii fiscale erau indexate în funcție de nivelul de trai din țara de reședință a copilului, constituie o formă de discriminare indirectă pe bază de cetățenie. Măsura a afectat în special familiile de lucrători proveniți din România, Polonia, Slovacia și Ungaria, ai căror copii locuiesc în țările de origine.
Ca urmare a deciziei CJUE, dispozițiile legale austriece au fost abrogate.
Controversa privind alocațiile a început în 2018, când Parlamentul de la Viena a adoptat o lege prin care prestațiile sociale erau ajustate în funcție de nivelul de trai din alte state membre. Legea a intrat în vigoare la începutul anului 2019. Astfel, cuantumul alocațiilor lunare pentru un copil român în vârstă de trei ani a fost redus de la 172 de euro la 85 de euro, iar pentru un copil maghiar de aceeași vârstă – la 97 de euro.
În 2019, Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva Austriei, considerând că măsura încalcă principiul egalității de tratament între cetățenii UE. Decizia finală a CJUE a confirmat această poziție, stabilind că legislația austriacă nu respectă dreptul comunitar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
