Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplica prevederile regulamentelor europene în domeniul securității sociale.
Ambasada României în Spania, anunț important pentru români
???????????????????????? ????????????????????????????????????????̆ presupune că dumneavoastră ați lucrat atât în România, cât și Spania sau în alte state membre ale #UE, iar pentru calcularea pensiei vor fi luate în calcul, prin totalizare, toate perioadele de asigurare realizate în aceste țări.
???????????????????????? ????????????̦????????????????????????̆ presupune că dumneavoastră ați lucrat numai în statul care vă plătește pensia (în cazul de față, în România).
La momentul îndeplinirii condițiilor de #pensionare, în cazul persoanelor stabilite în Spania, trebuie să aveți în vedere următoarele aspecte:
Cererea de acordare a drepturilor de #pensie trebuie depusă la instituția de asigurări sociale spaniolă, care va întreprinde toate demersurile necesare pe lângă instituția din România unde a fost asigurat solicitantul în vederea certificării reciproce a perioadelor de asigurare, nefiind necesară deplasarea acestuia în țară.
Care e diferența între pensia comunitară și cea națională
Drepturile de pensie se calculează proporțional cu perioadele de cotizare realizate în fiecare stat implicat, după caz.
După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, conform legislației naționale, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente.
După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.
Stabilirea drepturilor de pensie
Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat.
În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.
Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.
Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis.
La momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare:
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).
Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).
Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor.
Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:
1. denumirea angajatorului;
2. datele de identificare a persoanei;
3. perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere si de încetare a raportului de muncă;
4. menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
5. funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
6. salariul tarifar de încadrare;
7. denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
8. perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Actele vor avea număr și data de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
Este necesar să solicitați instituției competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menționate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.
În perioada de tranziție către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătura și instituțiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menținându-și rolul și modul de utilizare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
