"Cerem pe bună dreptate să avem libertate de exprimare, pentru a fi cea mai bună versiune a noastră, dreptul la educaţie, dreptul de a fi iubit, dreptul la muncă şi să contribuim în societate şi în economie, dreptul de a ne căsători şi de a avea copii, să călătorim în siguranţă sau doar să fim în siguranţă în casele noastre şi să avem mâncare pe masă. Prea mulţi oameni nu au această libertate. Aşa că fac apel la guvernele noastre să ne asigure libertatea prin garantarea drepturilor omului pentru toate persoanele şi grupurile din societate", a afirmat diplomatul britanic.
Evenimentul a reunit reprezentanţi de organizaţii care militează pentru drepturile minorităţilor, diplomaţi şi politicieni.
În acest context, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a apreciat că "schimbarea mentalităţilor este lucrul cel mai dificil de realizat într-o societate".
"Noi am trăit într-o societate opresivă până în 1989 şi comportamentele se schimbă greu. Toleranţa, puterea de a-i asculta pe ceilalţi, bunătatea, generozitatea, incluziunea în viaţa noastră (...) cred că reprezintă până la urmă cel mai bun exemplu şi cea mai bună cale pentru a schimba mentalităţi şi pentru a crede cu adevărat în egalitate, în incluziune şi în libertate", a punctat el.
Ambasadorul Marii Britanii: Niciunul dintre noi nu are drepturile depline când alţii nu au încă drepturi
Ambasadorul Israelului, David Saranga, şi-a amintit că în urmă cu doi ani, când la ambasada sa a fost arborat steagul în culorile curcubeului, simbol al susţinerii faţă de comunitatea LGBT, pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice a apărut un număr "uriaş" de comentarii pline de ură.
"La câteva zile după, am declarat că nu vom tolera discursul de ură, xenofobia, homofobia şi alte exprimări ale urii. Anul acesta am repetat gestul, dar numărul de comentarii pline de ură a fost mult mai mic. Cred că este un proces care durează", a spus diplomatul.
La rândul său, directoarea executivă a Asociaţiei Accept, Teodora Ion-Rotaru, a amintit că în România "comunitatea LGBT încă nu are drepturi de bază, precum recunoaşterea vieţii de familie, a căsătoriei şi a drepturilor parentale".
Pe această temă a vorbit şi Adrian Coman, care, alături de soţul său, a dat România în judecată la CEDO pentru ca mariajul lor să fie recunoscut în ţară.
"Noi suntem o familie, de fapt, dar am încetat să fim una atunci când am aterizat aici, în Bucureşti, unde, în faţa autorităţilor române, suntem străini unul de altul. Am fost consideraţi o familie de către oamenii de rând, cum ar fi o femeie care vindea legume pe marginea străzii, în Vâlcea, care ne-a recunoscut sau de către o doamnă care ne-a găzduit în Sibiu (...), săptămâna trecută. Concluzia mea este că oamenii sunt înaintea guvernului pe aceste teme şi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când Guvernul ne va recunoaşte ca familie", a apreciat Coman.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
