Condiţiile de muncă existente în centre precum abatorul de la Gutersloh trebuie ''îmbunătăţite urgent'', a declarat ambasadorul român Emil Hurezeanu pentru grupul media Funke.
Situaţia acestor lucrători, subcontractaţi de către alte companii, este binecunoscută, a adăugat diplomatul român, amintind că aproximativ jumătate dintre persoanele afectate sunt români.
Pentru întregul district Gutersloh şi localitatea învecinată Warendorf au fost dispuse marţi restricţii severe şi viaţa publică a fost practic paralizată, după ce au fost confirmate peste 1.500 de cazuri de COVID-19 la abatorul companiei Tonnies.
Anterior fuseseră deja descoperite focare de coronavirus şi în alte unităţi de procesare a cărnii, atât în landul Renania de Nord-Westfalia, unde se află districtul Gutersloh şi localitatea Warendorf, precum şi în alte regiuni ale Germaniei.
În faţa acestei situaţii, guvernul cancelarului Angela Merkel a reacţionat în luna mai impulsionând o lege pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în acest sector, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra companiilor care subcontractează lucrători.
Autorităţile landului Renania de Nord-Westfalia au recunoscut marţi că unele dintre aceste companii nici măcar nu au transmis listele cu numele persoanelor posibil infectate şi în plus nici nu se ştie unde se ascund unii dintre muncitorii infectaţi cu noul coronavirus. Mulţi dintre ei nu vorbesc limba germană, ceea ce îngreunează comunicarea şi izolarea lor.
Criticile faţă de practicile abatorului Tonnies nu sunt noi, atât organizaţiile sindicale cât şi alte colective denunţând în mod repetat condiţiile de cazare şi de lucru pentru aceşti muncitori, majoritatea proveniţi din România şi Bulgaria.
Abatorul Tonnies are circa 7.000 de lucrători şi obiectivul autorităţilor sanitare locale este ca toţi să fie testaţi pentru noul coronavirus, la fel şi contacţii lor. Lucru ce evident nu se poate realiza, sau cel puţin nu în totalitate, întrucât listele nu sunt complete.
Deşi focarul de coronavirus afectează aproape exclusiv muncitorii din abator şi contacţii lor, restricţiile sunt aplicate întregii populaţii, întrucât nu există garanţii că au fost respectate până în prezent condiţiile de carantină.
Autorităţile regionale au elaborat marţi un pachet de cinci măsuri, printre care se numără diminuarea contactelor nucleului familial şi a altor forme de convieţuire într-un cămin, închiderea unor localuri şi facilităţi publice şi private şi a activităţilor în cadrul cărora nu este obligatorie purtarea măştii.
De asemenea, va fi obligatorie respectarea carantinei şi va fi extinsă testarea pentru toate grupurile vulnerabile şi pentru toţi angajaţii companiilor de procesare a cărnii.
În afară de Gutersloh şi Warendorf a fost dispusă carantina şi pentru locatarii unor blocuri de locuinţe din oraşul Gotinga, precum şi în cartierul berlinez Neukolln.
Consiliul Central al Romilor din Germania a avertizat marţi asupra pericolului discriminării acestei comunităţi. Mai ales la Gotinga s-au înregistrat deja unele incidente între persoane plasate în carantină, printre care numeroşi romi, precum şi imigranţi de diferite naţionalităţi, inclusiv români.
Locuinţele unde se află persoanele plasate în carantină la Gotinga au fost închise, după ce la sfârşitul săptămânii trecute unele dintre aceste persoane au încercat să iasă deşi nu aveau voie, ceea ce a determinat intervenţia poliţiştilor pe care unele grupuri i-au atacat cu diferite obiecte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
