Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost inițiată de fostul ministru de Interne Carmen Dan și vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, potrivit Mediafax.
Actul normativ prevede că "refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identităţii sale sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu" se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.
În forma anterioară a legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, sancțiunea era de maxim 500 de lei amendă.
Printre situațiile în care poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea unei persoane sunt când:
"- aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
- există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
- descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
- aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
- există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia".
Poliţistul este obligat să aducă la cunoştinţă persoanei, verbal, motivul legitimării iar atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau "a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii".
O altă modificare legislativă vizează sancționarea celor care organizează petreceri private și folosesc aparatură muzicală care tulbură liniștea în cartiere rezidențiale cu amenzi între 2.000 și 3.000 de lei.
Legea în vigoare interzice "organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban".
De asemenea, în cazul repetării contravenției în termen de 24 de ore, se aplică o amendă de până la 6.000 de lei sau prestarea a 100 – 150 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
De asemenea, la legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române se introduc reglementări noi pentru metodele de imobilizare sau neutralizare a celor care amenință viața ueni persoane.
"Desfăşoară activităţi de negociere şi asigură intervenţia, pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei; Desfăşoară activităţi specifice, potrivit competenţelor stabilite prin lege, ca reacţie la acte de terorism iminente sau în desfăşurare în scopul împiedicării ori limitării efectelor acestuia, neutralizării acţiunilor agresive şi/sau a mijloacelor şi dispozitivelor utilizate de terorişti", arată noul text de lege.
Totodată, forțele de ordine vor trebui:
"- să interzică, temporar, accesul sau prezenţa oricărei persoane în perimetrul locului săvârşirii unor infracţiuni sau contravenţii, dacă prin aceasta ar fi afectată desfăşurarea normală a activităţii organelor abilitate, legată de probarea faptelor;
- să interzică, temporar, pătrunderea într-un spaţiu delimitat, marcat sau pe care l-a indicat, într-un imobil sau mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea, a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale, a sa ori a altei persoane;
- să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile ilegale;
- să oprească forţat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii;
- să consulte specialişti ori experţi, să solicite şi, în condiţiile legii, să obţină obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi ori instituţii publice, precum şi să solicite obiecte, înscrisuri sau relaţii de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
- să exercite orice alte drepturi şi să îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege".
Legea promulgată mai introduce o prevedere prin care polițistul trebuie să aibă un comportament civilizat când își îndeplinește atribuțiile.
"În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă. Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare şi abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale", prevede textul normativ.
O altă prevedere introdusă printre atribuțiile polițiștilor este că vor trebui să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile ilegale.
Pe 18 septembrie, CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de PNL și USR cu privire la legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune.
La momentul adoptării legii în Camera Deputaților, în luna iulie, PNL și USR au reclamat abuzurile pe care polițiștii le pot face prin această lege.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
