Grupul german Rheinmetall, cel mai mare producător european de muniţie, a anunţat săptămâna trecută că va schimba destinaţia a două uzine care în prezent produc componente auto, pentru a produce echipamente de apărare. La rândul său, grupul Hensoldt, care produce sistemele radar TRML-4D folosite în Ucraina, poartă discuţii pentru a prelua aproximativ 200 de angajaţi de la producătorii de componente auto Bosch şi Continental.
"Profităm de pe urma problemelor din industria auto", a declarat directorul general de la Hensoldt, Oliver Doerre, adăugând că noile investiţii ar putea dubla producţia anuală de sisteme radar TRML-4D, până la 25-30 de sisteme pe an.
Liderii UE urmează să se întâlnească joi pentru a discuta o serie de propuneri vizând mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru reînarmare, inclusiv 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi comune.
Centrul de reflexie Bruegel estimează că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldaţi suplimentari şi o majorare a cheltuielilor cu apărarea de cel puţin 250 de miliarde de euro pe an pentru a descuraja agresiunea rusească.
O pivotare spre producţia de apărare ar putea da un impuls economiei germane, care a fost devansată de alte economii europene, pe măsură ce firmele germane se confruntă cu preţurile mari la energie, birocraţie şi concurenţa agresivă de peste hotare.
Institutul de economie de la Kiel (IfW) a calculat că PIB-ul UE ar putea creşte cu 0,9%-1,5% pe an dacă ţările UE ar creşte cheltuielile militare până la 3,5% din PIB, de la ţinta actuală a NATO de 2% din PIB, şi se vor baza pe tehnologia locală. "Pe termene mediu, istoria economică americană arată că cheltuielile militare pot duce la câştiguri de productivitate, efecte conexe şi progrese tehnologice" susţine economistul IfW, Johannes Binder. Potrivit acestuia, în cazul Germaniei, cu actuala infrastructură industrială, creşterea economică ar putea fi una superioară intervalului prognozat de IfW.
Creşterea cheltuielilor militare până la 3% din PIB ar dubla investiţiile anuale ale Germaniei, până la 25,5 miliarde euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă directe şi indirecte şi ar declanşa o activitate în producţie şi servicii de aproape 42 miliarde euro pe an, estimează analiştii de la EY.
Cele mai recente cifre arată că industria de apărare a Germaniei avea 387.000 de angajaţi în 2022, adică jumătate dintre angajaţii din sectorul auto din Germania în acel an. Vânzările industriei de apărare s-au ridicat la 47 miliarde euro în 2022, comparativ cu 506 miliarde euro pentru sectorul auto.
"Trebuie să luăm în considerare industria de apărare ca un motor economic pentru Germania. Sectorul va juca un rol mai important decât în trecut", a spus Oliver Doerre. Potrivit acestuia, utilizarea capacităţilor neutilizate din sectorul auto ar ajuta la păstrarea infrastructurii manufacturiere din Germania şi, totodată, ar creşte producţia de echipamente militare.
Cu toate acestea, într-un raport publicat luna trecută, analiştii de la Deutsche Bank au avertizat că creşterea cheltuielilor cu apărarea în UE nu va aduce, în mod automat, beneficii semnificative pentru industria locală, care este mult mai fragmentată decât cea din SUA.
La rândul său, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-un recent raport cu privire la competitivitatea Europei, a informat că între mijlocul anului 2022 şi mijlocul anului 2023, aproape patru cincimi din achiziţiile de armament ale UE au mers către furnizori din afara UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
