Andrei Baciu a demisionat din poziția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, luând această decizie în spiritul onoarei. "Astăzi mă adresez vouă cu sinceritate și cu credința fermă în valorile onoarei și integrității. Având în vedere informațiile recente din spațiul public, am luat decizia de a-mi prezenta demisia de onoare din funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Această alegere derivă din devotamentul meu față de principiile etice și morale pe care le susțin cu încredere și nu este impusă de vreo obligație legală", a comunicat Andrei Baciu pe platforma Facebook.
Cu o experiență de nouă ani de când s-a întors în țară și în special în ultimii patru ani, perioadă în care a ocupat funcții cheie în contextul crizelor globale prin care a trecut România, Baciu afirmă că a acționat întotdeauna cu "un respect ferm pentru legislație, instituții și cetățeni. Ca medic, am prioritar binele pacienților. Am încredere deplină în justiție, având convingerea că adevărul și dreptatea vor triumfa".
Menționăm că numele lui Andrei Baciu apare în referatul DNA în care procurorii solicitau ridicarea imunității pentru Florin Cîțu, în contextul anchetei privind achizițiile de vaccinuri anti-Covid.
UPDATE
Andrei Baciu, care şi-a anunţat luni dimineaţa demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), s-a prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi audiat în dosarul privind achiziţia de vaccinuri împotriva COVID-19, în care prejudiciul ar fi de peste un miliard de euro.
Întrebat de jurnalişti la intrarea în sediul DNA de ce a decis să plece de la conducerea CNAS, Baciu a răspuns: 'E o demisie de onoare, cred că e un gest normal şi corect'.
Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştrii al Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă. Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA.
Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de 'opt-out', astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. 'În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane', explică procurorii.
Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
