"În fiecare an avem tot mai multe cereri de la angajatori din România. În primul an (2019, n.r.) am avut cereri pentru 400-500 de oameni, apoi am avut cereri pentru 1.000 de oameni, anul acesta pentru 1.500 de oameni, chiar şi în pandemie cererea a crescut. Trendul cererii de forţă de muncă este în creştere, deoarece, chiar dacă românii sunt lucrători foarte competenţi, ei migrează toţi spre Occident. România este într-o situaţie în care există mulţi bani de la UE şi există multă dezvoltare imobiliară. Dar cu toate acestea nu există suficientă forţă de muncă, iar singura opţiune rămasă e importul de forţă de muncă non-UE, deoarece nu va veni nimeni din UE în România, pentru că aici e aproape cel mai mic salariu minim. Germania are un salariu de 2,5 ori mai mare, iar Polonia are un salariu de 1,5 ori mai mare. Singura opţiune pentru România e să importe forţă de muncă din Asia", a afirmat Nikhil Mansharamani.
Jumătate din cei care vor veni provin din India, Nepal și Bangladesh
"În acest an, contingentul de lucrători non-UE stabilit de autorităţi începe de la 100.000, deşi deficitul actual de forţă de muncă este mult mai mare decât atât. Majoritatea companiilor româneşti activează în oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Galaţi... problema este că nu sunt destui angajaţi la Inspectoratul General pentru Imigrări de aici care să proceseze permisele de muncă. Există acum o iniţiativă de a aduce 100 de angajaţi în birourile IGI. Privind la trendul de anul trecut, din plafonul de 100.000 de muncitori străini, în acest an probabil 40-50% din total vor fi muncitori din India, Nepal şi Bangladesh", a menţionat Nikhil Mansharamani.
Companiile de construcții solicită muncitori din Asia
Acesta a declarat că majoritatea lucrătorilor recrutaţi pentru România sunt solicitaţi de companiile din construcţii.
"Aproximativ 90% din lucrătorii aduşi de noi lucrează în prezent în construcţii de clădiri şi construcţii de infrastructură, iar un mic procent în producţie. Toţi muncitorii din construcţii trebuie să lucreze potrivit normelor autorităţilor române din construcţii. Potrivit legii, munca lor e cuantificată lunar. Fiecare 10-15 lucrători au un lider de grup desemnat, iar fiecare 3 lideri de grup au un şef de echipă desemnat, un fel de subinginer, iar doi şefi de echipă au desemnaţi un inginer care îi supraveghează. Iar toţi aceştia, liderii de grup, şefii de echipă, inginerii, au studiat în limba engleză la şcoală şi înţeleg 100% limba engleză. Atunci când au lucrat în Dubai, lucrătorii au avut supraveghetori din Egipt, din Marea Britanie, din Australia, şi au înţeles tot ce era nevoie. Deci limba engleză este limba de muncă principală pentru ei", a menţionat Nikhil Mansharamani.
Directorul general a arătat că, pentru un angajator român, costul recrutării unui muncitor din Asia este de aproximativ 900 de euro.
"Pentru un angajator român există costuri în România şi există costuri în India, plus costul de transport cu avionul. Costul din România este aproximativ 100 de euro pentru obţinerea permisului de muncă. Costul în India, pentru taxa la Ambasadă, este de aproximativ 120 euro, iar după ce lucrătorul ajunge aici angajatorul român trebuie să acopere alte costuri şi apoi să obţină permisul de şedere. Deci, cu toate costurile incluse, costul total este de aproximativ 900 de euro", a afirmat Nikhil Mansharamani.
Acesta a explicat că salariul unui muncitor asiatic în construcţii porneşte de la 3.000 de lei, la care se adaugă mâncare, cazare şi transport, care sunt oferite de angajator, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
