Extrase din cartea ce urmează să fie lansată marțea viitoare au fost publicate în avanpremieră de cotidianul Die Zeit, stârnind noi dezbateri legate de rolul fostei lidere a Germaniei în politica internațională.
În cartea sa, Angela Merkel reflectează asupra momentului crucial al summitului NATO de la București din 2008, când liderii alianței au discutat perspectivele de aderare ale Ucrainei și Georgiei. Merkel explică că, deși statele din Europa Centrală și de Est susțineau cu entuziasm integrarea celor două țări în NATO, poziția sa a fost una mai precaută. Ea argumentează că orice extindere a alianței trebuie să contribuie nu doar la securitatea noilor membri, ci și la consolidarea stabilității întregului bloc nord-atlantic.
Un punct central al preocupărilor sale a fost legătura istorică și geografică dintre Ucraina și Rusia, cu un accent deosebit pe situația strategică din Marea Neagră. Prezența Flotei ruse în Crimeea, care aparținea atunci Ucrainei, reprezenta un factor complicat pentru extinderea NATO, iar anexarea peninsulei de către Rusia în 2014 a confirmat temerile fostului cancelar.
„Niciun alt candidat anterior pentru aderarea la NATO nu s-a confruntat cu o situație militară atât de complicată,” scrie Merkel, subliniind riscurile la care ar fi fost expusă alianța în cazul unei aderări premature a Ucrainei.
Susținerea scăzută a NATO în Ucraina
Merkel notează, de asemenea, că la momentul summitului de la București, doar o minoritate a populației ucrainene susținea aderarea la NATO. Acest aspect, împreună cu tensiunile regionale, a făcut ca liderii occidentali să fie mai reticenți în oferirea unui plan clar de acțiune pentru integrarea Ucrainei și Georgiei.
Compromisul agreat la summit, care prevedea promisiunea generală a aderării viitoare fără un calendar precis, a fost considerat de Merkel o soluție imperfectă. În memoriile sale, ea recunoaște că această decizie a fost „o lovitură pentru aspirațiile Ucrainei și Georgiei” și, totodată, „o provocare directă pentru interesele Rusiei.” Merkel subliniază că acest compromis a avut un cost politic semnificativ, amplificând tensiunile cu Moscova și oferindu-i lui Vladimir Putin pretexte pentru a contesta influența NATO în regiune.
Poziția adoptată de Angela Merkel în 2008 continuă să fie subiect de critică în Ucraina, unde liderii actuali consideră că reținerea NATO în a oferi un parcurs clar de aderare a fost un factor care a contribuit la vulnerabilitatea țării în fața agresiunii ruse. Relația complexă dintre Kiev și Berlin, modelată de politica lui Merkel, este analizată în contextul acestor decizii, care au avut implicații pe termen lung asupra securității regionale.
Moștenirea politică a Angelei Merkel
Cartea memoriilor va fi publicată în peste 30 de țări, marcând o incursiune în deciziile-cheie ale fostului cancelar german, care a condus cea mai mare economie a Europei timp de 16 ani, între 2005 și 2021. Angela Merkel, prima femeie cancelar a Germaniei, este recunoscută pentru stilul său pragmatic de conducere și pentru eforturile sale de a menține unitatea Uniunii Europene în momente de criză.
Reflectând asupra relației cu Rusia și NATO, memoriile lui Merkel oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care deciziile luate în trecut continuă să influențeze echilibrul geopolitic actual.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
