Comunicatul ministerului afirmă că opt copii şi un agent de pază au fost ucişi, iar şase copii şi profesoara au fost spitalizaţi. Poliţia a anunţat că un elev de clasa a şaptea a fost reţinut.
Poliţişti cu căşti şi veste antiglonţ au înconjurat zona din jurul şcolii generale Vladislav Ribnikar din cartierul central Vracr, unde a avut loc incidentul.
Potrivit lui Milan Nedeljkovic, primarul din Vracar, medicii se luptă să-i salveze viaţa profesoarei. Răniţii sunt trataţi şi a fost deschisă o anchetă cu privire la cauzele incidentului, a transmis poliţia într-un comunicat.
Potrivit presei locale, printre elevii ucişi este şi fata unui fost jucător de volei din Serbia, antrenor acum în România, la echipa CSM Zalău. „El a fost anunţat în primă fază că nu este găsită. I-a fost confirmat de acasă. Într-adevăr, fiica dânsului a fost ucisă şi a plecat de urgenţă în Serbia”, spune Gabriel Terheș, director sportiv SCM Zalău.
„A început să tragă la întâmplare”
Milan Milosevic, tatăl unuia dintre elevi, a spus că fiica sa se afla în clasă atunci când au fost trase focurile de armă.
„Ea a reuşit să scape. (Băiatul) mai întâi a împuşcat-o pe profesoară şi pe urmă a început să tragă la întâmplare”, a declarat Milosevic pentru postul N1.
„L-am văzut pe agentul de pază zăcând sub masă. Am văzut două fete cu sânge pe cămăşi. Ele au spus că (atacatorul) era un băiat liniştit şi un elev bun. El venise recent în clasa lor”, a mai spus acelaşi părinte.
„Am văzut copii ieşind alergând din şcoală, ţipând. Au venit părinţi, erau panicaţi. Pe urmă am auzit trei împuşcături”, a spus pentru televiziunea de stat RTS o elevă a unui liceu alăturat.
Atacurile armate în masă sunt, comparativ, rare în Serbia, care deţine o legislaţie foarte strictă în ce priveşte regimul armelor. Însă Balcanii de Vest sunt inundaţi de sute de mii de arme ilegale în urma războaielor şi tulburărilor din anii 1990.
Autorităţile sârbe au emis câteva amnistii pentru deţinătorii de arme ilegale pentru ca aceştia să le predea sau le înregistreze legal.
Serbia decretează trei zile de doliu naţional
Ministrul educaţiei din Serbia, Branko Ruzic, a anunţat că guvernul de la Belgrad decretează trei zile de doliu naţional după tragedia de miercuri, începând de vineri, 5 mai, şi până duminică, relatează Tanjug.
„În numele Ministerului Educaţiei al Republicii Serbia, îmi exprim cel mai profund regret pentru cea mai mare tragedie care a lovit Serbia şi sistemul nostru educaţional în istoria recentă”, a afirmat Ruzic.
„Nimeni nu poate le poate da copiii înapoi părinţilor lor. Sistemul de securitate a existat, funcţiona şi supravegherea video, a fost prezent şi agentul de pază al şcolii”, a spus Branko Ruzic.
Regimul armelor de foc este strict în Serbia, dar armele sunt populare
Serbia are o cultură a armelor de foc adânc înrădăcinată, dar şi un regim strict de control al acestor arme, relatează Reuters. Întreaga regiune a Balcanilor de vest este inundată de sute de mii de arme ilegale, ca urmare a războaielor din anii 1990 din Croaţia, Bosnia şi Kosovo, în care etnicii sârbi s-au confruntat cu alte grupuri etnice care alcătuiseră împreună fosta Republică Federală Iugoslavă.
Autorităţile sârbe de atunci au promovat politici naţionaliste şi au folosit presa pentru a prezenta criminali de război şi interlopi drept eroi şi apărători ai teritoriului sârb. Zeci de oameni au fost ucişi în schimburi de focuri specifice crimei organizate, în anii 1990.
Zeci de mii de arme de foc ilegale au fost ulterior predate sau înregistrate în cadrul unor amnistii. Totuşi, Serbia se menţine pe locul al treilea pe plan global, după Statele Unite ale Americii şi Yemen, cu un număr estimat de 39 de arme de foc la 100 de locuitori - alături de fostul său partener federal Muntenegru -, potrivit raportului Small Arms Survey din 2018.
Pe de altă parte, vânătoarea este foarte populară în Serbia, peste 78.000 din cei 6,6 milioane de locuitori ai săi având permise de vânătoare, iar numeroase familii deţin arme în casă de generaţii.
Totuşi, atacurile armate în masă sunt comparativ rare în această ţară.
Pot deţine arme doar persoanele peste 18 ani, în baza unui permis obţinut după verificarea riguroasă a cazierului. Există de asemenea unui examen medical obligatoriu, care trebuie repetat la fiecare cinci ani.
Trecutul penal, tulburările mintale, abuzul de alcool sau de substanţe ilegale sunt situaţii care nu permit obţinerea unui astfel de permis. Totodată, armele de foc trebuie păstrate sub cheie, într-un loc special şi pot fi confiscate în cazul în care proprietarul lor este considerat iresponsabil.
Proprietarii de arme trebuie să absolve un curs de pregătire
În plus, proprietarii de arme trebuie să absolve un curs de pregătire şi să răspundă la un chestionar cu întrebări din legislaţia privind armele de foc.
Mai mult, simpla deţinere a unui permis de arme de foc nu îl autorizează pe deţinător să poarte cu el arma oriunde în afara locuinţei.
Cel mai sângeros atac cu arme de foc din Serbia de după anii 1990 a fost cel din 2013 din satul Velika Ivanca, unde un localnic de 60 de ani, Ljubisa Bogdanovic, a omorât 14 oameni, după care s-a sinucis.
Pe 27 iulie 2007, Nikola Radoslavljevic a împuşcat mortal nouă oameni şi a rănit alţi cinci în satul Jabukovac (est), fiind ulterior internat într-o clinică de psihiatrie.
În 2015, Rade Sefer a omorât şase oaspeţi veniţi la nunta fiului său, în oraşul nordic Senta, înainte de a fi ucis de un alt bărbat, cu un scaun.
Un an mai târziu, Sinisa Zlatic a omorât cinci oameni cu o puşcă de asalt la o cafenea din oraşul Zitiste, tot în nordul Serbiei, pentru a fi apoi arestat şi condamnat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
