Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în opinia procurorilor, modificările propuse, pe de o parte, nu reclamă intervenţia legislativă de urgenţă, iar, pe de altă parte, unele se îndepărtează de la "efectele jalonate" explicit prin deciziile Curţii Constituţionale.
"Dacă aceste modificări ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală pe cei care au săvârşit infracţiuni. Procurorul general îşi exprimă convingerea că soluţia pentru îmbunătăţirea legislaţiei penale este cooperarea interinstituţională, bazată pe consultarea sistemului judiciar, a specialiştilor dreptului şi a practicienilor cu experienţă şi îşi exprimă întreaga disponibilitate de cooperare în acest sens", declară reprezentanţii Parchetului General.
Modificările propuse nu prezintă vreo urgență
În opinia procurorilor, modificările propuse de Ministerul Justiţiei nu reclamă vreo urgenţă, iar unele dintre aceste modificări constituie veritabile schimbări de principiu ale soluţiilor legislative, opţiuni noi de politică penală, care sunt incompatibile cu regimul urgent al măsurilor ce pot fi adoptate în procedura de urgenţă.
"Efectul cumulat al unora dintre modificările aduse în materia răspunderii penale, precum şi al acestor modificări ce prevăd un regim general mai redus al sancţiunilor din noul Cod penal conduce la înlăturarea efectului disuasiv al legii penale în general şi la dificultatea efectuării urmăririi penale în cauze cu caracter grav. Modificările nu transpun deciziile Curţii Constituţionale, dimpotrivă, unele contravin chiar acelor decizii ale Curţii, a căror transpunere, probabil, se doreşte", spun procurorii.
De asemenea, unele modificări nu pot intra în vigoare fără a fi însoţite de norme tranzitorii, cum ar fi modificările în materia confiscării extinse; modificările privind conţinutul şi efectul circumstanţelor atenuante; cele privind introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente; excepţiile de necompetenţă; art. 94 din Codul de procedură penală, cu privire la restricţiile în curs; abrogarea art. 164 ind. 1 alin. (5) din acelaşi Cod, cu privire la măsurile în curs.
Documentul conține observații detaliate
În plus, alte modificări reclamă verificarea din oficiu, anterior intrării în vigoare a legii mai favorabile, a tuturor pedepselor definitiv aplicate, din perspectiva efectelor prevăzute de art. 6 din Codul penal, iar o atare verificare, care nu poate fi efectuată decât în baza unor dispoziţii speciale şi în condiţii administrativ - organizatorice speciale ale instanţelor, parchetelor şi locurilor de deţinere, este şi ea incompatibilă cu intrarea de îndată în vigoare a dispoziţiilor propuse.
În documentul trimis ministrului Justiţiei, sunt trecute observaţii detaliate pentru toate articolele propuse a fi modificate.
Ministerul Justiţiei a transmis recent către CSM un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi un proiect de modificare şi completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a altor acte normative.
Multe modificări aduse Codului de procedură penală
Una dintre prevederi stipulează că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.
O altă modificare adusă Codului de procedură penală se referă la comunicarea publică şi furnizarea de informaţii în cursul urmăririi penale şi a judecării cauzei.
De asemenea, este extins la 60 de zile termenul pentru depunerea unei contestaţii în anulare.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
