Președintele nu avea altă soluție decât să facă trimitere la articolul 85 din Constituție, alineatul 3, spune Augustin Zegrean. Guvernul, prin această propunere de remaniere, își schimbă compoziția politică. În situația aceasta, președintele poate să semneze decretul de remaniere doar în baza aprobării date de Parlament, aprobare solicitată de primul ministru. „Dacă Parlamentul nu aprobă remanierea, rămânem cu ce avem, adică rămân miniștrii în funcție - cei care sunt în funcție, nu cei care au plecat, acolo avem o problemă, acolo vor fi niște interimari", a spus Zegrean.
Fostul președinte al Curții Constituționale a subliniat însă că această procedură nu este echivalentă cu o moțiune de cenzură. Primul ministru își pierde funcția de prim-ministru doar prin retragerea încrederii, or retragerea încrederii se face numai prin moțiune de cenzură. Aici suntem în altă situație: articolul 85, alineatul 3 spune că președintele poate să semneze remanierea numai după aprobarea Parlamentului. Neacordarea acestei aprobări nu duce automat la demiterea Guvernului, iar primul ministru nu-și pierde în acest fel funcția. Articolul 107 din Constituție stipulează în ce situații premierul își pierde funcția - fie prin retragerea încrederii prin moțiune de cenzură, fie prin incapacitate, deces etc. Nu suntem acolo, a punctat Augustin Zegrean.
„Nu avem instituția solicitării votului de încredere"
„Noi nu avem instituția solicitării votului de încredere", a insistat Augustin Zegrean. „Primul ministru nu merge la Parlament să ceară un vot de încredere, cum spun mulți, ci merge să obțină aprobare pentru remaniere. Dacă nu primește aprobare, vom vedea atunci ce se întâmplă, dar eu cred că o primește și v-am spus, miniștrii care au fost excluși și pentru care au fost propuși alții să fie în locul lor rămân pe funcții, pentru că nu se acceptă remanierea. În schimb, dacă Parlamentul îi votează pe noii miniștrii, președintele trebuie să-i numească, nu se mai poate opune numirii lor, pentru că de data aceasta, Parlamentul este cel care-i votează, nu mai este doar solicitarea primului ministru. Va fi de discutat, când va fi momentul, n-am mai avut astfel de situație, dar eu cred că aceasta este interpretarea corectă a Constituției", a precizat Augustin Zegrean, recunoscând că acest aspect ar putea da naștere, totuși, unor dezbateri de natură constituțională.
Zegrean a explicat că în opinia sa premierul va primi aprobarea Parlamentului pentru că, din experiența sa de deputat și senator, știe că parlamentarii fac tot ce se poate ca să nu se ajungă la alegeri anticipate. „Nu vor să renunțe nici la o oră din mandatul lor, indiferent de ce spun ei la televizor", susține Zegrean.
El admite că o respingere a remanierii în Parlament ar putea deschide calea alegerilor anticipate, care sunt solicitate de opoziție, dar în orice caz, anul acesta nu se pot organiza alegeri anticipate, ci numai la anul, după învestirea președintelui care va fi ales în noiembrie.
Alegeri anticipate. Constituția, făcută înadins stufoasă
Ar trebui să mai fie, însă, încă mimim două respingeri de guvern în Parlament și acolo intervine din nou voința președintelui, pentru că în Constituție se spune că președintele poate dizolva Parlamentul, nu e obligat să o facă, a atras atenția fostul președinte al Curții Constituționale. În Constituție se mai vorbește, în cazul anticipatelor, și despre consultări ale președintelui cu președinții camerelor, cu șefii grupurilor parlamentare.
Augustin Zegrean recunoaște că este o procedură complicată și a dezvăluit că într-adins a fost făcută așa în Constituție. „Eu am fost acolo când s-a scris Constituția, am fost în echipa care a scris Constituția, și vă spun - sigur că probabil unii n-or să mai vrea să recunoască: așa am vrut să facem textul, pentru că știam cât sunt de nervoși unii în politică, erau propuneri atunci la Constituție ca fiecare cameră să poată fi dizolvată separat, de exemplu. Și ca să nu se ajungă ca în fiecare an să facem alegeri de trei ori, ca italienii, am decis această soluție destul de complicată", a explicat Augustin Zegrean.
„Târâie-brâu" cu acest guvern până la anul în noiembrie
Un nou guvern Cioloș, adică de tranziție, este oricând posibil, mai crede Augustin Zegrean. „Cum ar fi la fel de bine posibil, cum se zice în popor, târâie-brâu cu acest guvern până la anul în noiembrie" (când ar fi alegerile parlamentare la termen - n.r.), a adăugat fostul judecător constituțional.
El spune că, din punctul său de vedere, cea mai corectă soluție ar fi moțiune de cenzură, demiterea guvernului și să se facă un nou guvern. „În acest moment, este greu să se facă moțiunea, pentru că este deja campanie electorală și oamenii sunt ocupați cu altele și fiecare își analizează șansele, câștigurile sau pierderile dintr-o astfel de situație. Și-ar mai merge așa până la alegeri, după care sigur se ajunge la moțiune de cenzură, dacă vor câștiga cei care vor schimbarea guvernului. Dacă va veni un președinte care nu vrea schimbarea guvernului, vorbim degeaba", a spus Zegrean.
El a reluat ideea că în cazul respingerii remanierii în Parlament, miniștrii vor rămâne pe posturi, iar premierul va trebui să regândească toată schema, să renunțe la remaniere și să gândească o soluție prin care să aducă trei miniștri - ce nu mai pot fi aduși înapoi pe funcții - să aducă pe locul acela alți miniștri. Va trebui să se ducă cu propunerile de miniștri la Cotroceni, dar din nou cu gir de la Parlament, este de părere Augustin Zegrean, care recunoaște însă că scenariul merge prea departe și îi trebuie timp să reflecteze asupra acestui aspect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
