Legislaţia prevede instituirea unei supravegheri electronice pentru deţinuţii eliberaţi din închisoare şi crearea unei infracţiuni penale distincte pentru a condamna crimele motivate de "extremism religios".
"Să pui înainte motivaţia religioasă este îngrijorător din punctul de vedere al drepturilor fundamentale", a comentat pentru AFP preşedinta Consiliului austriac al magistraturii, Sabine Matejka. De ce, în acest caz, "să nu ţinem cont de alte motivaţii, precum rasismul", a subliniat ea.
De asemenea, va fi înfiinţat un registru al imamilor, în timp ce moscheile vor fi obligate să prezinte guvernului date privind finanţarea.
Astfel de "dispoziţii nu există pentru alte religii", a subliniat într-un comunicat principala organizaţie care îi reprezintă pe musulmanii din Austria (IGGOe), denunţând o "discriminare instituţionalizată".
Ministerul Justiţiei a promis să examineze numeroasele critici apărute după prezentarea proiectului de lege, dar reforma decisă de cancelarul conservator Sebastian Kurz a fost aprobată în cele din urmă fără vreo schimbare majoră.
După atentatul care s-a soldat cu patru morţi în capitala austriacă, guvernul a fost puternic criticat pentru deficienţele sale în supravegherea celui care a deschis focul, care a fost condamnat în 2018 pentru că a încercat să se alăture grupării Statul Islamic (SI) în Siria.
Serviciile de informaţii au fost la curent cu o tentativă a sa de a cumpăra arme după ieşirea din închisoare şi cu contactele pe care le-a avut cu jihadişti din ţările vecine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
