„PflegeHELP asistă la apariția unor preocupări oficiale accentuate, apariţie făcută publică de către ministrul de resort, privind ameliorarea condițiilor de muncă ale ı̂ngrijitoarelor de bătrâni la domiciliu, ı̂ntre care se găsesc bineı̂nțeles și cele românce, membre ale asociației noastre. Aceste preocupări au ı̂n vedere faptul că numărul celor dependenți de o astfel de ı̂ngrijire este ı̂n continuă creștere și constituie astfel o provocare dificilă pentru politicile sociale din Austria.
PflegeHELP observă că există asociații austriece care promovează energic ı̂n spațiul public virtual nevoia schimbării radicale a modului de exercitare a profesiei de ı̂ngrijitoare de bătrâni la domiciliu ı̂n Austria, pe timp de 24 de ore. O așa-zisă abrogare a dreptului de a munci cu licență de liberă practică (Gewerbeschein) pentru ı̂ngrijitoarele de bătrâni la domiciliu nu este posibilă ı̂n contextul sistemului legislativ actual austriac. O abrogare nu este un demers constructiv pe termen scurt.
Orice intervenție care ar ı̂mpiedica libera exprimare a dreptului la muncă a „profesioniștilor“ (pentru a folosi termenul juridic românesc care descrie pe cel care deține o licență de liberă practică), făcută ı̂n mod pripit, fără o largă discuție publică prelabilă, la care să participe toți cei interesați, ar putea strica echilibrul sensibil existent pe piața muncii și pe cea a ı̂ngrijirii bătrânilor la domiciliu din Austria.
Îngrijitoarele românce riscă să lucreze cu un „model hibrid“
PflegeHELP cunoaște și urmărește cu atenție ı̂ncercarea de conceptualizare, chiar și la nivelul unui singur land austriac, ı̂n viitor, a unui așa-zis „model hibrid” prin proiecte pilot, ı̂n care mâna publică, federală cât și regională (de land), ar urma să completeze (alături de utilizatorul privat) finanțarea angajării ı̂ngrijitoarelor de bătrâni la domiciliu alături cât și ı̂n favoarea persoanelor vârstnice din Austria.
Dreptul muncii, aflat ı̂n prezent ı̂n vigoare ı̂n Austria, restrânge posibilitatea prestării “ı̂n flux continuu” a acestei meserii de către aceeași persoană și face ca relația angajat/angajator să fie una mai puțin favorabilă ı̂n ceea ce privește ı̂ngrijirea orară neı̂ntreruptă (24 de ore) la domiciliu. Au mai existat și ı̂n trecut demersuri politice de restrângere a restrictivității dreptului muncii. Au fost demersuri partizane. Reușita lor a fost mediocră. Și astăzi asistăm la o situație similară.
Interesul autorității publice privind ameliorarea funcționalității pieței ı̂ngrijirii vârstnicilor nu preocupă doar Austria ci și țări cu o piață mult mai mare și mai puțin normată, cum ar fi de exemplu, Germania. Costurile unui asemenea model hibrid austriac ar depăși cu mult pe cele ale formelor de exercitare a profesiei existente, fiind pecuniar cât și organizatoric ı̂n defavoarea persoanelor vârstice, practic a acelora pentru care ı̂ngrijitoarele de bătrâni la domiciliu muncesc. Nu trebuie uitat faptul că austriecii sunt beneficiarii serviciilor de ı̂ngrijire de bătrăni la domiciliu, o muncă prestată de cetățeni ai UE, ı̂ntre care și cei din România.
Legea austriacă – ı̂n forma ei actuală – prevede posibilitatea exercitării acestei profesiuni nobile și dificile ı̂n ambele situații ı̂n care se poate afla prestatorul: ı̂ntreprinzător independent cât și angajat. PflegeHELP nu pune la ı̂ndoială instituția juridică a derogării. Derogarea, prin lege specială, poate permite și pe termen scurt apariția unor situații mai favorabile ı̂n vederea exercitării oricărei profesii, nu doar a celei de ı̂ngrijitoare de bătrâni la domiciliu ı̂n Austria. Chiar și ı̂n relația angajat-angajator. Dacă nevoia socială din Austria o cere!“, se arată întrun comunicat al PhlegeHELP, remis de Adrian Staicu, Președintele asociației.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
