Austria va accepta aderarea României la spaţiul Schengen, cu o condiţie: „Apoi nimic nu va mai sta în calea extinderii”

Loredana Iriciuc |
Data publicării:
Austria va accepta aderarea României la spaţiul Schengen, cu o condiţie: „Apoi nimic nu va mai sta în calea extinderii”
Austria va accepta aderarea României la spaţiul Schengen, cu o condiţie: „Apoi nimic nu va mai sta în calea extinderii”

Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, spune că „nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen” dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara lui să constate o scădere a numărului solicitanţilor de azil.

El sprijină pe deplin decizia guvernului federal ÖVP-Green, a subliniat Schallenberg într-o conversație cu APA. „Este un proces normal de discuții”, referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României şi Bulgariei. Dacă Austria, ca țară „în mijlocul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”. La urma urmei, Austria este „înconjurată de state UE și state Schengen, cu excepția Elveției și Liechtenstein”. Dacă țara este extrem de afectată de cererile de azil, „este legitim când spunem că avem nevoie de sprijin”. Nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”. Cu toate acestea, discuțiile din cadrul Consiliului European au dus la o „conștientizare mai puternică”. „Sunt încrezător că vom putea să luăm măsuri cu adevărat aici în următoarele câteva luni, pentru a face lucrurile astfel încât cifrele să scadă”. Atunci „cu siguranță nimic nu va sta în calea extinderii spațiului Schengen. Nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”.

Relatările din presă au fost descrise de Schallenberg drept „prostii complete”. Este nedrept să credem că „am face profit dacă indicăm brusc numărul mare de cereri de azil din Austria”. Doar: „Nu vrem să mai rămânem singuri cu acest subiect”.

 

Garduri la frontierele externe ale UE

 

De asemenea, ministrul de Externe al Austriei spune că era legitim ce a făcut Karl Nehammer și anume să folosească termenul „turism de azil”. „Cum mai poți numi asta?” La urma urmei, oamenii ar zbura la Belgrad „sub pretexte false și folosind regimul fără vize pentru Serbia, pentru a se permite apoi să fie introduși ilegal în UE”. Acesta este „traficul de persoane” și „abuzul unui sistem care există pentru ca și oamenii care au nevoie de protecție să beneficieze de protecție”. Cu toate acestea, „marea majoritate a oamenilor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni și alții”. Deși majoritatea nu au nicio perspectivă de azil, ar pune sub presiune sistemul. „Dar vrem un sistem care să corespundă Convenției de la Geneva privind refugiații”.

În ceea ce privește cererile ministrului UE Karoline Edtstadler (ÖVP) și ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg a spus: „ar exista o bază legală și ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”. În cele din urmă, totuși, toate statele europene ar trebui să „asume în mod colectiv” protecția frontierelor externe. Cu toate acestea, o „politică externă și de frontieră comună” a fost respinsă de mai multe state atunci când spațiul Schengen a fost fondat fără controale la frontierele interne ale UE. În cele din urmă, totuși, trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE: „Ar fi soluția logică pentru noi să sprijinim statele de frontieră, fie financiar, fie logistic”.

 

Cerințele ministrului de Externe austriac

 

Cu toate acestea, un punct esențial este îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor din țările și regiunile lor de origine, a confirmat Schallenberg. „Asta de fapt este foarte important. Întotdeauna am spus că trebuie să mergi în țările de origine, trebuie să mergi în țările de tranzit. Este vorba despre cooperare pentru dezvoltare, ajutor umanitar”, a spus politicianul ÖVP. „Fiecare euro pe care îl investim acolo în ajutor este mult mai ieftin pentru noi decât să reacţionăm doar atunci când problema este la graniţele naţionale. Se mai pot face multe aici la nivel european”.

În principiu, Uniunea Europeană ar trebui să acționeze și „mult mai geostrategic” în problema migrației, a cerut ministrul de Externe. „Suntem cea mai mare putere din lume când vine vorba de cooperarea pentru dezvoltare. Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume. Suntem o putere comercială și o putere financiară”. Cu toate acestea, UE nu a reușit până acum „să folosească acest lucru ca pârghie pentru a produce o schimbare corespunzătoare a comportamentului în țările beneficiare și partenere”, a spus Schallenberg. Concluzie: „Trebuie să fim mai geostrategici și să folosim mai bine aceste pârghii”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel