În prezent, refugiații care sosesc în Austria beneficiază automat de întregul pachet de servicii acoperite prin sistemul de sănătate, utilizând E-Card, echivalentul unui card electronic de asigurări. Acest lucru ar putea deveni istorie, deoarece planul noii coaliții are ca obiectiv direct reducerea accesului acestora la îngrijire medicală. Mai exact, solicitanții de azil ar putea primi doar îngrijiri de urgență, orice alt tip de tratament urmând să fie condiționat de dovada unei integrări active.
În plus, pe lângă accesul limitat la tratamente, guvernul intenționează să introducă și o taxă care să fie dedusă din ajutorul primit de refugiați, pentru a contribui la costurile îngrijirii de urgență. „Este normal ca și solicitanții de azil să contribuie într-un fel la sistemul nostru de sănătate”, a declarat unul dintre negociatorii implicați în elaborarea noilor măsuri.
O astfel de măsură ar avea și un efect secundar dorit: eliberarea sistemului medical de presiunea pe care numărul mare de refugiați ar exercita-o asupra spitalelor și clinicilor din Austria.
Integrarea, cheia accesului la tratamente medicale
Un alt pilon al reformei este legarea accesului la servicii medicale de un sistem de stimulare bazat pe integrare. Practic, cu cât un refugiat dovedește mai multă implicare în societatea austriacă – fie prin învățarea limbii germane, fie prin participarea la cursuri de calificare profesională sau angajare –, cu atât va avea dreptul la un pachet medical mai generos. Astfel, se dorește crearea unui mecanism care să motiveze integrarea rapidă a solicitanților de azil și, în același timp, să descurajeze venirea celor care nu au intenția de a se adapta normelor austriece.
Această măsură face parte dintr-o strategie mai amplă prin care Austria încearcă să devină o destinație mai puțin atractivă pentru solicitanții de azil. Liderii FPÖ și ÖVP consideră că, dacă viața în Austria devine mai dificilă pentru refugiați, mai puțini vor alege această țară ca destinație finală.
Modelul german, sursă de inspirație pentru Viena
Strategia propusă de Austria nu este unică în Europa. Germania a implementat deja un sistem asemănător, în care solicitanții de azil au acces doar la îngrijiri medicale de urgență în primele 36 de luni de ședere în țară. În această perioadă, tratamentele pentru boli cronice sunt, în general, refuzate, iar excepții sunt făcute doar în cazurile femeilor însărcinate. Abia după trei ani, refugiații pot beneficia de un acces mai larg la servicii medicale.
Deși măsura a fost criticată de organizațiile pentru drepturile omului, guvernul german susține că acest sistem a redus presiunea asupra bugetului de sănătate și a descurajat migrația economică. Austria speră să obțină rezultate similare prin adoptarea unor restricții inspirate din modelul german.
Obstacole legislative: conflictul cu normele europene
Totuși, rămâne o întrebare esențială: este această strategie compatibilă cu legislația europeană? Pentru a evita litigii și blocaje juridice, FPÖ și ÖVP au comandat un raport legal care să clarifice dacă măsurile propuse respectă normele Uniunii Europene. În prezent, dreptul european garantează accesul solicitanților de azil la servicii medicale de bază, iar orice restricție prea severă ar putea intra în conflict cu această reglementare.
Dacă planul coaliției va fi implementat, Austria va intra pe un teren sensibil din punct de vedere juridic și umanitar. Restricționarea accesului refugiaților la servicii medicale ar putea atrage reacții dure din partea instituțiilor europene și a ONG-urilor care militează pentru drepturile acestora.
Cu toate acestea, guvernul austriac pare hotărât să meargă mai departe cu planul său, considerând că protejarea propriului sistem de sănătate și reducerea fluxului de migranți sunt priorități mai importante decât riscurile politice sau juridice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
