Studiul publicat înaintea agendei Forumului Economic Mondial de la Davos susţine că inegalităţile economice, de gen şi rasiale, precum şi cele între ţări "fac bucăţi lumea în care trăim".
"Nu este din întâmplare, ci este o alegere: 'violenţa economică' este comisă când opţiunile politice structurale sunt luate pentru cei mai bogaţi şi mai puternici oameni. Asta ne afectează direct pe toţi, iar cel mai mult pe cei mai săraci, pe femei şi fete şi pe cei din grupurile categorisite în funcţie de rasă", susţin autorii.
Directoarea executivă a Oxfam International, Gabriela Bucher, a declarat că "nu a fost niciodată mai important să începem să corectăm nedreptăţile violente ale acestei inegalităţi obscene, smulgând înapoi puterea elitelor şi averile extreme, inclusiv prin impozitare, readucând acei bani în economia reală pentru a salva vieţi".
"Pandemia de coronavirus a scos la lumină atât motivul lăcomiei, cât şi ocazia, prin mijloace politice şi economice, prin care inegalitatea extremă a devenit un instrument de violenţă economică", a adăugat ea.
Autorii studiului cer reducerea averilor extreme prin taxare progresivă, prin măsuri publice cu eficienţă dovedită în reducerea inegalităţii, precum şi reorientarea cu curaj a puterii în economie şi societate.
Forumul de la Davos, programat săptămâna aceasta, a fost amânat din cauza pandemiei. Cei mai proeminenţi politicieni se vor reuni prin mijloace digitale.
Concluziile unui alt studiu după 2 ani de pandemie: Bogații planetei au devenit și mai bogați, săracii și mai săraci
Partea din avuţia mondială controlată de miliardari a înregistrat o creştere record în perioada pandemiei, arată un studiu dat marţi publicităţii, transmite Reuters.
The World Inequality Report 2022, un document de 228 de pagini elaborat de o reţea de economişti coordonaţi de Lucas Chancel, şi care a beneficiat de contribuţia unor nume precum Thomas Piketty, Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, estimează că în acest an miliardarii controlează împreună 3,5% din avuţia mondială a gospodăriilor, comparativ cu puţin peste 2% la începutul lui 2020.
"Criza COVID a exacerbat inegalităţile dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei", subliniază Lucas Chancel, care precizează că economiile bogate au utilizat un sprijin fiscal semnificativ pentru a contracara creşterea dramatică a sărăciei înregistrată în alte economii.
Raportul se bazează pe o gamă largă de studii de specialitate şi date publice, iar prefaţa este scrisă de economiştii americani Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, doi din cei trei economişti care în 2019 au câştigat Premiul Nobel pentru studiile lor cu privire la sărăcie.
De exemplu, clasamentul anual al miliardarilor elaborat de revista Forbes include în acest an un număr record de 2.755 de miliardari, cu o avere combinată de 13.100 miliarde de dolari, în creştere faţă de 8.000 de miliarde de dolari anul trecut.
Conform noului raport, un grup mai extins format din 520.000 de persoane adulte, care împreună reprezintă 0,01% din cei cei mai bogaţi oameni ai lumii, au ajuns să controleze 11% din avuţia mondială în acest an, de la 10% anul trecut. Pentru a face parte din categoria celor 0,01% trebuie să ai o avuţie de cel puţin 16,7 milioane euro (19 milioane de dolari).
Cei super-bogaţi au profitat de tranziţia spre online
"În condiţiile în care averea este o sursă importantă de câştiguri economice viitoare, şi din ce în ce mai mult de putere şi influenţă, aceasta înseamnă noi creşteri ale inegalităţii", susţin autorii raportului, care au descris o situaţie de "concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei mici minorităţi de super-bogaţi".
Analiştii susţin că cei super-bogaţi au profitat de tranziţia spre online a unei mari părţi din economia mondială cu prilejul izolărilor, în timp ce alţii au profitat de creşterea preţului activelor pe pieţele financiare. De asemenea studiul arată că sărăcia a crescut dramatic în ţările cu o acoperire slabă a sistemelor de protecţie socială, în timp ce sprjinul guvernamental consistent din SUA şi Europa a putut contracara cel puţin o parte din impactul pandemiei asupra celor cu câştiguri mici.
"Asta arată cât de important este statul social în lupta împotriva sărăciei", a spus Lucas Chancel.
În acest context, autorii raportului au salutat acordul convenit în acest an cu privire la impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul corporaţiilor valabil la nivel global, ca un punct de cotitură în eforturile de a pune capăt cursei începute la mijlocul anilor 1980 şi care a condus la înjumătăţirea nivelului mediu al taxelor pe companii, până la aproximativ 24%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
