Aproape pe fiecare şantier din Belgia auzi vorbindu-se româneşte. În ultimii trei ani, numărul muncitorilor din construcţii aproape s-a dublat, după ce în ţări precum Italia sau Spania, bula din domeniul imobiliar s-a spart.
La 6 dimineaţa, într-o hală închiriată lângă Bruxelles, Cosmin Rață îşi întâmpină angajaţii, toţi români.
La firma lui, specializată în acoperişuri, lucrează 40 de oameni care iau în medie câte 2.500 de euro. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi se mândreşte cu lucrări realizate la clădirile Comisiei Europene, NATO sau la Aeroportul Charleroi din Bruxelles.
„Uitaţi-vă sunt român şi am reuşit să am lucrări cu statul belgian şi fără să fie cu dedicaţie. Sistemul este făcut de asemenea manieră încât nu poţi să fii o firmă nouă care de mâine lucrează cu statul şi de mâine ai doi angajaţi şi lucrează pe proiecte de câteva milioane de euro. Totul este pe baza unor criterii şi obţii clase de antrepriză în funcţie de capacitatea ta financiară, de vechimea în muncă şi referinţele pe care le ai şi începi cu lucrări de tipul 1, care sunt lucrări de 70 de mii de euro apoi creşti până la lucrări de câteva milioane de euro”, spune Cosmin Râță, potrivit Știrile PRO TV.
Cosmin Râță: „Odată ce schimbăm mentalitatea românească de 'lasă că merge aşa', românii chiar fac treabă bună”
În Belgia, un constructor este obligat, prin lege, să garanteze 10 ani fiecare lucrare. În plus, plăteşte asigurări uriaşe care să acopere eventualele probleme. În plus, depune o garanţie financiară care poate ajunge până la 10 la sută din valoarea proiectului.
Cosmin Râță: „Suntem foarte solicitaţi. Oamenii sunt foarte serioşi şi odată ce schimbăm mentalitatea românească de 'lasă că merge aşa', românii chiar fac treabă bună. Imaginaţi-vă că am lucrat proiecte la Comisia Europeană şi ai infiltraţii de apă şi îți cade pe serverul unui calculator, consecinţele sunt foarte mari".
Cosmin Râță: „M-a rănit în orgoliul meu de oltean”
Începuturile lui Cosmin nu au fost deloc uşoare. De loc din Craiova a ajuns în Belgia în 2003, îndrăgostit fiind de o tânără pe care a cunoscut-o într-o drumeţie, în munţii noştri. Proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, cu 40 de euro în buzunar, un sac de dormit şi o viză turistică, şi-a urmat inima, doar că povestea de dragoste s-a stins în câteva luni.
Cosmin Râță: „M-a rănit în orgoliul meu de oltean, tu nu ai niciun viitor aici, nu ştii franceză, nu ştii flamandă, eu sunt la universite Libre de Bruxelles, şi tu un roman care abia ai ajuns nu ai niciun fel de act, pe vremea aia România nu era în Uniunea Europeană."
Orgoliul rănit l-a determinat să înveţe franceza, iar în 6 luni a fost acceptat la aceeaşi Universitate, unde s-a specializat în gestionarea afacerilor. De dormit, a dormit pe unde a apucat.
Cosmin Râță: „Mi se ridică părul pe mine când mă gândesc la asta. Locuiam în acea cămăruţă, într-un mini subsol şi acolo erau rozătoarea şi îmi rodeau cursurile şi a fost un şoc destul de mare."
Cosmin Râță: „Dacă la prânz ei luau pauză de masă, noi luăm pauză de masă mai puţin”
A spălat vase, la negru, în restaurantele belgiene. Şi, împreună cu fratele lui, venit şi el în Belgia, a muncit în constructiii cu ziua. Aşa a ajuns pe acoperişul unei clădiri a Comisiei Europene.
Cosmin Râță: „Dacă la prânz ei luau pauză de masă, noi luăm pauză de masă mai puţin şi le luăm sculele din mână şi le spuneam, 'daţi-ne să facem ce faceți și voi', şi cred că asta a făcut diferenţa. Atitudinea şi motivaţia noastră pentru că i-am ajutat să termine acel proiect la timp pentru că după lucrările s-au legat destul de bine."
Au trecut 15 ani de atunci, iar firma lui Cosmin realizează anual peste 150 de mii de metri pătraţi de acoperişuri, simple sau verzi. A apărut şi sufletul pereche, mai bine spus Irina, venită în Belgia cu un internship la o fabrică de bere. Au împreună trei copii şi o casă frumoasă la periferia oraşului Bruxelles, în care se vorbeşte doar limba română.
Râță: „Sufletul meu este în România”
Cosmin Râță: „Sufletul meu este în România. Am dori să ne întoarcem să fim parte a schimbării."
Cosmin ne-a arătat şi un proiect în curs: cinci clădiri cu 136 de locuinţe sociale. El face acoperişurile, iar o altă firmă a unor români lucrează la faţade. Sunt 14 muncitori, iar patronii sunt doi fraţi din Suceava. Cel tânăr are 25 de ani şi lucrează cot la cot cu angajaţii lui.
Muncitorul român învaţă destul de repede, în Belgia, că nu merge oricum. Are însă o motivaţie financiară, se bucură de respectul angajatorului, dar şi de protecţia statului. Birocraţia e complicată şi în Belgia, cu o precizare, sistemul funcţionează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
