Jurnaliștii belgieni relatează faptul că saltele și grămezi de pături sunt împrăștiate în toată capitala: „Nu puteai să-i ratezi la Bruxelles, în ultimele luni. Familiile, adesea cu copii mici, dorm din ce în ce mai mult pe stradă. În cele mai multe cazuri, este vorba de români, care au venit în Belgia să cerșească. Ei vin și pleacă, mai ales în perioada Crăciunului și vara. Dar în fiecare an sunt tot mai mulți copii pe stradă”.
Standaard.be arată că astăzi sunt sute de copii fără adăpost la Bruxelles. Samusocial, cea mai mare organizație de primire din Bruxelles, vede efectele acestui lucru. Săptămâna trecută, 452 de persoane, inclusiv 259 de copii, au dormit în centrele pentru familii într-o singură noapte. Un nou centru pentru 50 de persoane a fost deschis în decembrie, dar și acesta este acum plin în fiecare seară.
„În ciuda politicii noastre de a nu refuza persoanele considerate cele mai vulnerabile (femei, copii, familii etc.), în mod regulat trebuie să refuzăm cererile de îngrijire din partea familiilor din cauza lipsei de capacitate”, spune purtătorul de cuvânt Marie-Anne Robberecht de la Samusocial.
Bilanțul măsurilor Covid joacă un rol, spune Robberecht. „Există tot mai multe femei care sunt victime ale violenței domestice, iar familiile se află într-o situație precară din cauza crizei covid”.
„Acești copii riscă să-și piardă viitorul chiar înainte de a începe viața”
Romii care provin din România sunt o „parte importantă” în centre, confirmă Samusocial, care nu arată cifrele exacte. Mai mult, o altă parte a familiilor de romi de pe stradă nu vor să ajungă niciodată la Samusocial, deoarece preferă să rămână împreună în grupuri mari.
„Drepturile acestor copii sunt în pericol, acești copii riscă să-și piardă viitorul chiar înainte de a începe viața”, spune Koen Geurts de la centrul de integrare Foyer. Cunoaște bine comunitatea de romi. „Orașul nu acționează suficient pentru a ajuta copiii. Acești oameni nu sunt proști. Ei știu că prezența lor este tolerată”.
„Prezența romilor în centrul orașului este o chestiune complexă”, răspunde primarul Philippe Close (PS). „Acestea sunt grupuri care de multe ori stau doar câteva săptămâni, nu au niciun interes să-și construiască o viață aici. Mai ales în jurul zonei pietonale și pe străzile comerciale, familiile provoacă multe neplăceri. Cred că trebuie să se acționeze pentru a-i scoate de pe stradă pe acești copii. Avem un serviciu specializat în oraș și îi vom monitoriza în continuare social”.
„Să fim sinceri, se poate acționa!”
Problema nu este nouă. Cerșetoria este interzisă copiilor, dar nu și adulților, chiar și atunci când sunt prezenți și copiii. Unele orașe, cum ar fi Mechelen, încearcă să rezolve problema cu amenzi. Fostul ministru al justiției, Koen Geens (CD&V), a anunțat în 2019 că nu este necesară o legislație suplimentară. Dar, potrivit lui Koen Geurts, numărul familiilor de romi de pe stradă a crescut din 2014. La Bruxelles, poliția, CPAS și orașul au servicii speciale pentru romi. Dar nu există un plan general pentru a scoate copiii de pe străzi.
„Să fim sinceri, se poate acționa. Dacă o mamă belgiană ar fi cerșit împreună cu copilul ei alb, serviciile de prevenire ar fi imediat la fața locului”, spune Biser Alekov, rom, lingvist și care lucrează la un al doilea doctorat, în studii despre migrație. „Dar asta nu se întâmplă. A început cu o singură familie. Au făcut bine și și-au construit o casă în satul lor. Apoi a venit o altă familie. Apoi cinci. Și așa bulgărele de zăpadă a început să se rostogolească. Asta nu se va opri. Acești oameni văd cerșitul ca pe un loc de muncă, dar cerșitul nu ar trebui să fie o alegere. Copiii trebuie scoși de pe stradă și protejați”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
