Reținerea acestuia are loc în contextul unei condamnări anterioare la cinci ani de închisoare în România, în dosarul retrocedării Fermei Băneasa, o afacere complexă și controversată legată de imobile valoroase din România.
Steinmetz urmează să fie prezentat în fața Procurorului de pe lângă Curtea de Apel Atena, care va decide dacă va accepta cererea de extrădare din partea autorităților române. Aceasta reprezintă o etapă crucială în procedurile legale care vizează executarea pedepsei impusă miliardarului.
Condamnarea și acuzațiile
În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a pronunțat sentința finală în cazul retrocedării Fermei Băneasa, stabilind că Steinmetz, împreună cu alte persoane, a fost implicat în activități ilegale de obținere a unor imobile prin metode frauduloase. Alături de Steinmetz, au fost condamnați și Remus Truică, prințul Paul al României și Tal Silberstein. Truică a primit o pedeapsă de șapte ani, în timp ce Steinmetz și Silberstein au fost condamnați la câte cinci ani de închisoare.
În august 2023, Steinmetz a fost reținut în Cipru, în baza unui mandat emis de autoritățile române, dar a fost eliberat după o săptămână. Curtea de Apel din Cipru a decis să nu aprobe extrădarea sa, argumentând că există motive de îngrijorare cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale inculpatului în România. Steinmetz a afirmat că acțiunile legale împotriva sa sunt motivate politic și că a fost privat de un proces corect, ceea ce a dus la intensificarea controverselor din jurul cazului său.
Declarațiile lui Steinmetz
Declarația sa de după eliberare a fost una controversată, subliniind percepția că justiția din România nu respectă standardele internaționale de drepturi omului.
„O altă instanţă a unui stat european trimite un răspuns răsunător celor care încalcă în mod flagrant drepturile omului”, a afirmat el printr-un purtător de cuvânt, exprimându-și bucuria că se poate întoarce în țara sa, Israel, într-un moment de criză pentru aceasta.
În România, procurorii DNA au detaliat că acuzațiile aduse lui Steinmetz și compliceilor săi vizează fapte comise în perioada 2006-2013, inclusiv acte de corupție și fraudă pentru obținerea ilegală a bunurilor. Aceștia ar fi colaborat pentru a convinge funcționarii publici să aprobe retrocedări de imobile, cum ar fi Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, prin intermediul unor contracte fictive și promisiuni de remunerare.
Impactul asupra imaginii justiției române
Steinmetz și asociații săi au fost acuzați că au folosit influența lor în rândul oficialilor guvernamentali și al sistemului judiciar pentru a obține aceste bunuri. Cazul a stârnit un interes semnificativ, nu doar în România, ci și la nivel internațional, având implicații majore pentru imaginea justiției române și pentru relațiile internaționale în contextul cooperării judiciare.
Acum, atenția se concentrează asupra procesului de la Atena, unde justiția elenă va avea ultimul cuvânt cu privire la cererea de extrădare a lui Benny Steinmetz, iar următoarele decizii vor putea influența atât soarta miliardarului, cât și percepția internațională asupra justiției române.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
