"În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea ascensiunii ratei anuale a inflaţiei de bază în trimestrul I este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de declanşarea războiului din Ucraina şi de sancţiunile instituite, ale căror efecte directe şi indirecte au fost potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.
În acest context, s-a arătat că dinamicile înalte şi în creştere ale inflaţiei sunt un fenomen european şi chiar global, iar accelerări substanţiale au avut loc recent în multe ţări din Europa şi în SUA, inclusiv la nivelul inflaţiei de bază, în condiţiile unei situaţii economice şi geopolitice fără precedent în ultimele decenii", se menţionează în Minuta şedinţei de politică monetară din 10 mai 2022, conform Agerpres.
Creșterea ratei anuale a inflaţiei a fost cauzat de scumpirea mai accentuată a alimentelor procesate şi combustibililor
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au remarcat că noul salt consemnat de rata anuală a inflaţiei în martie 2022, la 10,15%, de la 8,53% în februarie, a fost cauzat de scumpirea mai accentuată a alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu declanşarea războiului din Ucraina şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.
"Drept consecinţă, rata anuală a inflaţiei a crescut substanţial şi peste aşteptări şi în trimestrul I, de la 8,19% în decembrie 2021, dar cu o contribuţie mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale pe fondul schemelor de plafonare au contrabalansat în bună măsură influenţele creşterii ample a preţului combustibililor şi a preţurilor LFO", se arată în Minută.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 a urcat de la 4,7% în decembrie 2021, la 7,1% sută în martie, 2022
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat considerabil trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, urcând la 7,1% sută în martie, de la 4,7% în decembrie 2021. Două treimi din avans a continuat însă să vină de pe segmentul alimentelor procesate, în condiţiile accelerării mult peste aşteptări a creşterilor generalizate de preţuri, sub impactul scumpirii drastice a materiilor prime, energiei şi transportului, mai cu seamă ulterior declanşării războiului din Ucraina, dar şi al gradului relativ mai ridicat de transferare a costurilor cu energia pe acest segment, au arătat mai mulţi membri ai Consiliului.
"Contribuţiile vizibil mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare şi de cea a serviciilor au fost totuşi în uşoară creştere faţă de trimestrul precedent, dată fiind mărirea sferei de cuprindere şi a dinamicii scumpirilor, cel mai probabil în corelaţie cu majorarea mai puternică a preţurilor importurilor şi a costurilor de producţie pe plan intern, cuplată cu o cerere încă solidă pentru anumite servicii, inclusiv în condiţiile ridicării restricţiilor de mobilitate în luna martie", subliniază sursa citată.
BNR estimează o posibilă cvasistagnare a creşterii economice în trimestrul II din 2022
"În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o reaccelerare a creşterii economice în trimestrul I 2022, urmată însă de o posibilă cvasistagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, şi în diminuare în trimestrul II, mai ales faţă de previziunile precedente, precum şi descreşterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază", se menţionează în document.
Sursa citată menţionează că, potrivit celor mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată, decelerarea probabilă a creşterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I are ca principal determinant consumul privat, în timp ce influenţe de sens opus sunt posibile din partea formării brute de capital fix, dar şi a exportului net, în condiţiile în care majorarea ceva mai pronunţată consemnată în primele două luni din an de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii faţă de cea a exporturilor reflectă cu precădere evoluţia nefavorabilă a preţurilor externe.
"Aceasta a avut însă drept consecinţă o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de trimestrul IV 2021, precum şi accelerarea creşterii celei a deficitului de cont curent, tendinţe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutăţirii raportului de schimb", se mai arată în Minuta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
