"Dacă revenim la decizia BNR de astăzi (miercuri, n.r.), simplu spus, lucrurile nu arată bine. Inflaţia este mare şi, de aceea, trebuie să luăm măsuri şi luăm măsuri. Dacă ne uităm spre trecut, am văzut că inflaţia s-a dus în preţurile alimentare. De ce asta? Din cauza preţurilor la combustibili, la energie, din cauza problemelor în lanţurile de producţie. Dacă ne uităm spre spre viitor, observăm o anumită înrăutăţire suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei. De ce este asta? Trei factori negativi principali: legume, fructe, ouă, din cauza secetei, preţurile la energie, atât cotaţiile internaţionale mai mari, cât şi anumite modificări la schema de plafonare şi preţurile la alimente din motivele pe care le-am spus. Pe partea pozitivă nu vedem decât combustibilii, petrolul care a scăzut", a explicat Cristian Popa, la Digi24.
Inflație de 10% în Uniunea Europeană
El a precizat că această situaţie nu este întâlnită doar în România.
"Nu ne lăudăm şi nu ne bucurăm, Doamne fereşte, de răul vecinului, dar uitaţi-vă şi în Europa. Am văzut rata inflaţiei în Europa la septembrie, rata armonizată, 10% media în zona europeană. În ţările vecine României, între 15% şi 19%, în România, 13%, această rată armonizată europeană. Dacă ar fi să dau un mesaj, aş putea spune că, totuşi, am ţinut lucrurile sub control. Acum un an aveam cea mai mare rată a inflaţiei în România. Nu mai e cazul. Suntem pe locul 7. Acum un an aveam cele mai mari rate ale dobânzilor, în România, nu mai este cazul. Uitaţi-vă spre Ungaria. Pe scurt, nu e deloc bună situaţia, dar e mai bună decât la alţii. Turcia este un exemplu foarte bun. E un exemplu de politici monetare foarte exotice care cred că pot încălca ce spun cărţile de economie şi inflaţia a ajuns la 85% în Turcia. Deci, e un exemplu de aşa nu şi de ce noi trebuie să facem cum spun cărţile de economie. Şi facem", a adăugat Cristian Popa.
El a menţionat că BNR vede anumite presiuni suplimentare faţă de ultimul raport asupra inflaţiei, publicat în august, de aceea au fost luate măsuri "mai ferme".
"Noi vom veni cu prognoze noi pe 8 noiembrie, când vom avea şi o altă următoare şedinţă a consiliului de administraţie. Este ultima şedinţă din an. Vremurile sunt foarte tulburi, nivelul de incertitudine este foarte mare. Vedem anumite presiuni suplimentare faţă de ultimul raport asupra inflaţiei, publicat în august, de aceea şi măsurile noastre mai ferme. Este o măsură mai fermă decât se aştepta piaţa, decât se aşteptau analiştii, pentru că vedem aceste influenţe în sus, asupra inflaţiei, pe final de an", a mai spus oficialul BNR.
Au crescut dobânzile la depozite
Acesta a subliniat că depozitele au dobânzi foarte atractive în prezent. "Noi susţinem atragerea banilor dinspre consum spre investiţii. E clar că o să avem o iarnă dificilă, o vedem deja. Sincer, e greu de imaginat că se vor rezolva lucrurile peste noapte. Indicatorii economici arată că Europa ar fi deja în recesiune şi principala ţintă pare că este Germania, dar Germania are foarte mult de suferit, economic vorbind, din cauza conflictului militar. Trăim într-o lume conectată deschisă, suntem o economie mică şi deschisă. Nu putem să nu avem şi noi reverberenţe din economia europeană. N-aş pronunţa încă cuvântul recesiune în România, însă în Europa e destul de clar că ne îndreptăm către asta.", a mai spus Cristian Popa.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022.
De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.
Totodată, banca centrală semnalează printr-un comunicat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.
"Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice - inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică - precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor", se menţionează în comunicat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
