Ediția a III-a a dezbaterii "Bogățiile României din Diaspora!" va fi moderată de Flaviu Predescu, scriitor și realizator emisiuni DC News și Știri Diaspora. Evenimentul va fi transmis LIVE marți, 24.10, începând cu ora 14.00, pe platformele DCNewsTV, DCNews și Știri Diaspora, dar și paginile de Facebook și canalele YouTube ale acestora.
CONTEXT
În noul context global și mai ales după 1990, când România a aderat la cele mai importante organisme internaționale și a devenit, după mari eforturi politice, parte cu drepturi egale în alianțe occidentale, statutul fiecărui român care a trecut peste graniță, cu scopul de a se stabili în străinătate, s-a schimbat semnificativ.
De la imaginea românului care pleca, refugiat din cauza condițiilor politice sau sociale, la cetățeanul european, care călătorește folosind cartea de identitate și având contract de muncă, până la dezideratul Schengen, s-au făcut pași semnificativi. Cu toate acestea, modul în care sunt văzuți și se văd românii de dincolo de graniță, a rămas, la modul general, sub statutul pe care aceștia îl au.
În ultimii 30 de ani, milioane de români au părăsit țara pentru condiții mai bune de trai. Astfel, viața departe de țară și contactul cu noile culturi pot conduce la pierderea limbii române și pot avea un impact major asupra identității naționale. La nivelul comunităților de români din diaspora, păstrarea limbii și a culturii românești reprezintă o adevărată provocare. Așadar, unele dintre cele mai importante instrumente de ajustare a imaginii românilor stabiliți peste graniță, alături de sport, sunt cultura și educația. Totodată, cercetarea și inovarea joacă un rol important în dezvoltarea țării. În ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății arată că în 2017, diaspora științifică era alcătuită din aproximativ 15.000 de cercetători români care își desfășurau activitatea în străinătate.
Legitimarea românilor prin cultură, ca grup și alipirea imaginii lor la simboluri instituționale culturale care îi reprezintă și care funcționează în străinătate, va putea face trecerea mult mai rapid, la un alt tip de percepție a comunităților de români aflate în străinătate. Din acest motiv, este esențială deschiderea unui proces de conștientizare a sprijinului de care românii din diaspora, pot beneficia prin cultură. De asemenea, o cartografiere a principalelor entități românești culturale, aflate peste hotare, adevărate puncte de reper identitar ale celor care trăiesc departe de casă, dar iubesc limba și cultura română. Totodată, educația joacă un rol important în păstrarea limbii române în comunitățile de români din diaspora. Pentru a putea realiza acest lucru este necesar autoritățile statului să înființeze școli și să desfășoare programe educaționale care să ofere cursuri de limbă și cultură română.
Românii din diaspora vor găsi în cultura română un aliat și o înlesnire a vieții și a stării lor de bine în străinătate, cultura având puterea de a micșora din punct de vedere psihologic și afectiv, distanțele geografice și interpersonale.
TEME DEZBATERE
- Identificarea obiectivelor culturale românești din cele mai importante comunități de români din diaspora și stârnirea interesului de a le cunoaște într-o formă atrăgătoare și accesibilă
- Importanța limbii române pentru identitatea națională. Cum acționează autoritățile pentru a menține românii din diaspora conectați cu țara mamă
- Motivarea românilor din diaspora să vorbească propriilor copii despre cultura română și reprezentanțele ei, aflate în comunitățile în care trăiesc, dar și să-i implice în activitățile culturale de peste hotare
- Strategiile autorităților de păstrare a limbii române în diaspora. Inițiativa legislativă depusă recent de către parlamentarii români care prevede înființarea de către Ministerul Educației a școlilor românești în afara granițelor țării, la cerea comunităților și extinderea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească oferite prin intermediul Institutului Limbii Române
- Oportunități pentru românii din diaspora: programe educaționale, cursuri de limbă și cultură română
- Mobilizarea autorităților române care desfășoară activități în străinătate, pentru a se implica în sprijinirea de proiecte culturale
- Importanța generării parteneriatelor utile pentru românii din Diaspora și pentru cultura română
- Implicarea cercetătorilor români din diaspora în proiectele de dezvoltare ale RomânieiDiaspora românească în progresele țării
LISTĂ INVITAȚI
PANEL I: 14:00 - 15:30:
Cum acționează autoritățile pentru a menține românii din diaspora conectați cu țara mamă. Motivarea românilor din diaspora să vorbească propriilor copii despre cultura română și reprezentanțele ei, aflate în comunitățile în care trăiesc. Strategiile autorităților de păstrare a limbii române în diaspora. Oportunități pentru românii din diaspora: programe educaționale, cursuri de limbă și cultură română. Importanța generării parteneriatelor utile pentru românii din Diaspora și pentru cultura română
- Radu Mihail, Membru Comisia pentru românii de pretutindeni, Senatul României
- Liviu Brătescu, Vicepreședinte Comisia pentru românii de pretutindeni, Senatul României
- Ioan Vulpescu, Vicepreședinte Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, Camera Deputaților
- Radu Cosma, Director Direcţia proiecte pentru diaspora şi comunităţi istorice, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
- Ştefan-Iulian Lorincz, Secretar Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Camera Deputaților
- Juan Jose Garcia, Președintele Casei Române de Cultură Getafe
- Laura Cătălina Dragomir, Purtător de cuvânt al Casei Române de Cultură Getafe
- Dragoș Nelersa, jurnalist ’’Gazeta Românească’’ din Tel Aviv
- Elisabeta Burduja-Cioată, Președintele Centrului de Cultură Italo-Românească APS-Torino
- Mihai Lehene, Președintele Romanian United Fund
PANEL II: 15:30 - 16:30:
Medici și cercetători români din străinătate. Diaspora românească în progresele țării. Implicarea medicilor și cercetătorilor români din diaspora în proiectele de dezvoltare ale României.
INVITAT SPECIAL: Acad. Prof. univ. dr. Irinel Popescu, Președintele Academiei de Științe Medicale
- Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială
- Prof. dr. Gabriel Oniscu, șef de catedră în cadrul Karolinska Institute, Stockholm și Head of Transplant Division
- Prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda, profesor asociat la Harvard Medical School, director al Programului de Cercetare Translațională în Radioterapie pentru Tumori Gastrointestinale și cercetător principal la Massachusetts General Hospital (MGH)
- Dr. Mădălina Grigoroiu, chirurg toracic în cadrul Antony Private Hospital - Ramsay Santé, Franța
- Valeriu Diţuleasa-Roman, Prof. limbi străine și Doctor în filologie
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
