„Ceea ce se întâmplă în prezent în Republica Moldova e o situație antologică de-a dreptul. Dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs. O țară cu doi președinți, o țară cu doi prim-miniștri, o țară cu două Guverne, la care să adaugă un joc dublicitar și amatoristic din partea României. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a emis o decizie potrivit căreia preşedintele Igor Dodon era obligat să dizolve Parlamentul pe 8 iunie, întrucât a depăşit termenul de 90 de zile de la alegeri pentru formarea unui Guvern. Sâmbăta trecută, Dodon a decis să nu dizolve Parlamentul, în schimb Maia Sandu a fost numită în funcţia de prim-ministru, iar noii membri ai Guvernului au depus jurământul de învestire. Ulterior, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională activitatea parlamentară de sâmbătă, pentru ca a doua zi să decidă suspendarea din funcţie a preşedintelui Igor Dodon şi numirea prim-ministrului Pavel Filip în funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova. Filip a semnat decretul de organizare a alegerilor anticipate pe 6 septembrie.
România ar fi trebuit să fie prima ţară care să recunoască Guvernul condus de Maia Sandu, deoarece are o mare influență la Chișinău, numărându-se printre principalii sponsori politici și economici ai Moldovei. Nu s-a întâmplat acest lucru. În schimb, țări din Uniunea Europeană, precum Franța, Marea Britanie, Germania și Polonia, au recunoscut Guvernul Maia Sandu. Poziționarea României și tragerea de timp reprezintă o mare decepție pentru mulți confrați de-ai noștri de peste Prut. Există o anumită inerție, noi nu avem această capacitate de reacție la anumite evenimente cu final imprevizibil", a spus Remus Borza, adăugând ulterior: „Diplomația românească e sublimă, dar după 1989 lipsește cu desăvârșire. Noi suntem atemporali. De abia după câteva zile, președintele Iohannis, Guvernul României și Ministerul de Externe au transmis că recunosc legitimitatea Parlamentului rezultat în urma alegerilor din 24 februarie".
SMS către Dăncilă
„Dacă e să privim alianţa formată din socialiştii pro-ruşi ai lui Igor Dodon şi pro-europenii ACUM ai lui Maia Sandu şi Andrei Năstase, împreună, au o majoritate confortabilă: 61 de mandate din 101. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt cât de se poate de clare: votul poporului moldovean trebuie respectat, iar Cabinetul Maia Sandu are legitimitatea politică și populară pentru a guverna.
Marți dimineață, i-am dat un mesaj premierului Dăncilă, rugând-o să-i răspundă premierului Maia Sandu, care tot încerca de luni fără succes să o contacteze telefonic. O discuție informală, prietenească, om la om, era o abordare cât se poate de decentă și firească, chiar dacă Guvernul și președinția României nu își exprimaseră încă o poziție oficială. Parcursul euro-atlantic al Republicii Moldova este indiscutabil legat de cei doi lideri ai partidelor pro-europene, Andrei Năstase și Maia Sandu. Rămânerea în opoziție a partidelor Demnitate și Adevăr și Acțiune și Solidaritate ar fi diluat și mai mult, până la irelevanță, curentul pro-european în rândul alegătorilor moldoveni. Acesta e și motivul pentru care liderii țărilor europene s-au grăbit să recunoască Guvernul Maia Sandu. România, sora mai mare a Republicii Moldova, încă se mai gândește, mai trimite niște emisari la Chișinău sau cere dezlegare de la Înalta Poartă", a declarat Remus Borza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
