Prin Discursul Reginei, care de fapt este elaborat de guvern, se dă startul unei noi sesiuni parlamentare şi textul schiţează planurile guvernului pentru următorul an, prezentând priorităţile şi agenda legislativă. Discursul Reginei este susţinut de obicei în fiecare an, însă ultimul a fost în anul 2017, când a început sesiunea parlamentară care se încheie acum, durata foarte mare a acesteia datorându-se volumului foarte mare de proiecte de acte normative cerute de procesul retragerii din Uniunea Europeană.
Cum Boris Johnson este un premier recent învestit în funcţie, este de aşteptat ca el să vină cu propriile priorităţi legislative, noul executiv motivând de altfel solicitarea adresată Reginei prin întârzierea elaborării programului de guvernare.
Activitatea legislativului britanic este de obicei suspendată înaintea discursului Reginei, în ultimii ani durata acestei suspendări variind între cinci şi 20 de zile. De data aceasta însă, suspendarea se suprapune cu perioada premergătoare ultimei date-limită a retragerii Regatului Unit din UE, amânată succesiv după ce Camera Comunelor a respins de trei ori acordul pe care fostul premier Theresa May l-a încheiat cu Bruxelles-ul.
Boris Johnson doreşte renegocierea acestui acord şi în special eliminarea clauzei privind ''plasa de siguranţă'' nord-irlandeză, în virtutea căreia Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord, astfel că această clauză restrânge marja de manevră a Londrei la negocierile privind viitoarea relaţie cu UE.
Cum blocul comunitar a respins orice renegociere a acordului convenit cu Theresa May, Boris Johnson este hotărât să scoată Regatul Unit din UE fără un acord pe 31 octombrie.
Or, în parlamentul britanic există o majoritate ostilă unui Brexit fără acord, opoziţia laburistă şi liberal-democrată intenţionând să promoveze măsuri legislative care să-l împiedice pe Johnson să ia o asemenea decizie, fiind avută în vedere inclusiv o moţiune de cenzură. Însă intervalul de timp scurt dintre 14 şi 31 octombrie ar putea zădărnici aceste planuri ale opoziţiei, care îl acuză astfel pe Boris Johnson că, prin amânarea discursului Reginei, oricât de obişnuită ar fi fost până în prezent această practică, el încearcă o manevră ''antidemocratică'' prin care să blocheze împotrivirea legislativului faţă de un Brexit fără acord.
Premierul Johnson susţine totuşi, într-o scrisoare adresată miercuri parlamentarilor, că aceştia vor avea suficient timp pentru a dezbate Brexitul înaintea Consiliului European din 17-18 octombrie, un summit hotărâtor pentru deznodământul Brexitului. El mai subliniază în scrisoare că va ''avansa o agendă legislativă ambiţioasă şi curajoasă'', în care un posibil nou acord cu Bruxelles-ul privind Brexitul va fi printre temele centrale.
Parlamentul britanic va putea vota iniţiativele legislative legate de Brexit pe 21 şi 22 octombrie, când vor fi cunoscute deciziile de la summitul european, mai explică premierul conservator în scrisoarea prin care îşi motivează solicitarea de amânare a discursului Reginei.
Cu toate acestea, preşedintele Camerei Comunelor, conservatorul John Bercow, a calificat gestul lui Johnson drept o ''aberaţie constituţională'', tot despre o ''aberaţie'' vorbind şi liderul laburist Jeremy Corbyn, care consideră în plus că acest gest este ''o ameninţare la adresa democraţiei''. Liderul laburist anunţase încă de marţi că a trimis o scrisoare către 116 deputaţi conservatori şi independenţi, inclusiv fostului premier conservator Theresa May şi fostului ministru de finanţe Philip Hammond, pentru a le cere să susţină iniţiativele menite să împiedice realizarea unui Brexit fără acord.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
