Viitorul frontierei irlandeze a dominat dezbaterea pe marginea Brexit-ului din ultimele săptămâni, miniştrii reuşind să ajungă joi la un compromis pe marginea planului, denumit "backstop", privind frontiera irlandeză după ieşirea Marii Britanii din UE.
Scena politică din provincia nord-irlandeză a Marii Britanii a fost îndelung divizată între o minoritate catolică favorabilă unificării cu Republica Irlanda şi o majoritate protestantă de susţinători ai continuării administraţiei britanice, cele două părţi aflându-se în conflict după ce Irlanda de Nord a rămas fără o administraţie regională din ianuarie 2017.
Cum arată sondajul
Potrivit sondajului Lucid Talk pentru BBC, 45% dintre locuitorii provinciei au răspuns că doresc să rămână parte a Marii Britanii, atunci când au fost întrebaţi cum ar vota la referendumul privind problema frontierei irlandeze, 42,1% au declarat că ar vota pentru a deveni parte a Republicii Irlanda, în timp ce 12,7% s-au declarat indecişi. Circa un sfert dintre respondenţi au declarat că susţineau înainte rămânerea în componenţa Marii Britanii, dar că acum ar putea susţine alipirea la Republica Irlanda, dat fiind votul privind Brexit-ul.
Sondajul a fost realizat online şi prin telefon în luna mai, pe un eşantion de 1.336 de persoane.
Guvernul de la Londra a publicat joi un 'plan B' pentru găsirea unei soluţii la problema privind frontiera irlandeză după ieşirea Marii Britanii din UE, care prevede o aliniere la normele vamale ale UE până la sfârşitul anului 2021. Publicarea planului, denumit 'backstop', are loc pe fondul tensiunilor din cadrul guvernului referitoare la această chestiune, susţinătorii unui Brexit fără compromisuri temându-se că această soluţie va prelungi fără sens ieşirea ţării din UE, relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
