Datele publicate recent de Eurostat arată că Bulgaria îndeplinește criteriul de inflație stabilit prin Tratatul de la Maastricht, un pas esențial în procesul de adoptare a monedei unice europene. În decembrie 2024, rata medie anuală a inflației în Bulgaria era de 2,6%. Comparativ, în aceeasi perioadă, Lituania, Finlanda și Italia raportau rate ale inflației de 0,9%, 1% și, respectiv, 1,1%.
Peter Ganev, expert al IME, a subliniat că rata inflației din Bulgaria se află în intervalul permis de Tratatul de la Maastricht. Potrivit acestuia, criteriul privind inflația este calculat pe baza ratei medii a inflației din trei state membre UE cu cele mai scăzute valori, la care se adaugă 1,5 puncte procentuale, stabilind astfel un plafon de 2,5%. Deși Bulgaria încă întrece ușor acest prag, cu o valoare de 2,6%, deviația este considerată minoră și nu reprezintă un obstacol semnificativ în calea adoptării euro.
Ministrul de Finanțe, Temenuzhka Petkova, a declarat că Bulgaria trebuie să valorifice această oportunitate, calificând aderarea la zona euro drept o prioritate guvernamentală. În completare, adjunctul său, Lyudmila Petkova, a confirmat că Executivul intenționează să trimită cereri către Bruxelles și Frankfurt pentru rapoarte extraordinare de convergență până la data de 31 ianuarie 2025. Aceste rapoarte vor evalua dacă Bulgaria îndeplinește în totalitate criteriile necesare pentru a adera la zona euro.
Această evoluție vine pe fondul unor progrese economice semnificative, dar și al unei angajări politice puternice în direcția integrării în zona euro. Adoptarea monedei unice europene este văzută drept un pas important pentru consolidarea stabilității economice și pentru creșterea atractivității investițiilor străine.
România, într-o situație diferită
În contrast, România întâmpină multiple provocări în ceea ce privește adoptarea euro. Conform presei germane și datelor publicate de Euractiv, discuțiile serioase despre trecerea la moneda unitară europeană ar putea avea loc abia în 2029. Această amânare reflectă complexitatea reformelor economice și instituționale necesare pentru alinierea economiei românești la standardele zonei euro.
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat recent că trecerea la zona euro nu este fezabilă în viitorul apropiat.
„Banca Națională nu consideră fezabilă trecerea la zona euro într-o perspectivă apropiată. Totul depinde de măsura în care România va reuși, prin politici corecte și coerente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă acest lucru se poate realiza în patru, cinci sau șapte ani, doar atunci putem vorbi despre o trecere la euro, dar cu siguranță nu mai devreme. Există o strânsă legătură între aceste aspecte”, a explicat Isărescu.
Un alt obstacol major pentru România este reprezentat de deficitul bugetar, care trebuie redus semnificativ pentru a îndeplini cerințele Tratatului de la Maastricht. Potrivit lui Isărescu, numai după atingerea acestui obiectiv se poate discuta realist despre trecerea la euro.
Implicațiile adoptării euro
Adoptarea euro implică multiple avantaje, dar și provocări. Pentru Bulgaria, aderarea la zona euro ar putea aduce o integrare mai profundă în piața europeană, acces sporit la capital și o stabilitate economică mai mare. În cazul României, întârzierea aderării poate duce la pierderea unor oportunități economice și la menținerea unui decalaj față de celelalte state membre.
Diferențele dintre cele două țări evidențiază importanța unor politici economice coerente și a unei angajări politice pentru atingerea obiectivelor europene. În timp ce Bulgaria avansează cu pași rapizi spre integrarea în zona euro, România are nevoie de reforme structurale profunde pentru a-și asigura locul în rândul statelor care folosesc moneda unică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News