Sărbătoarea este prima zi din postul Paștelui în care este dezlegare la pește. Potrivit tradiției, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.
Sărbătoarea are loc în acest an în condiții de siguranță a populației pentru a combate răspândirea virusului SARS-COV-2, astfel slujbele religioase se țin fără public.
Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni. În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani și apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinții ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit pe 26 martie.
Locul unde se credea că Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus este în prezent ocupat de Biserica Bunavestire din Nazaret, un lăcaș de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de peleniri, unde Fecioara Maria ar fi fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că îl va naște pe Mântuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunități creștine din întreaga lume, inclusiv din România.
Tradiții din străbuni
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.
În unele biserici, în această zi se postește până la ora 17:00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creștinii, care nu au mâncat și s-au spovedit, se împărtășesc, după care mănâncă pește, împreună cu toată comunitatea bisericii.
Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.
De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune și Ziua Cucului. Pasărea anunță sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiții, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, este semn de rău augur.
Obiceiuri din moși strămoși
Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule / Câți ani îmi vei da / Pân' m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de așteptare.
Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare, ca mâncare pentru îngeri.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „amenințau” cu toporul și se stropeau cu țuică.
În Bucovina, nu se pun ouă la cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că două capete și patru picioare.
Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos din curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor, este practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori, relatează Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
