Vara anului 2023 a marcat un moment semnificativ pentru industria călătoriilor, cu sosiri de turiști internaționali la 84% din nivelurile pre-pandemie. Cu toate acestea, revenirea la normalitate are deja consecințe grave asupra mediului și societății, cu impactul negativ al turismului asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.
În acest context, conceptul de "pașaport de carbon" propus de Intrepid Travel, care implică alocarea unei cote anuale de carbon pentru fiecare călător, poate deveni o realitate pentru a gestiona și limita impactul ecologic al călătoriilor, se arată într-un material din „The Conversation“, o colaborare între jurnaliști și academicieni pentru a furniza analize și comentarii, preluată de CNN.
Acest concept de "pașaport de carbon" poate părea extrem. Dar ideea de cote personale de carbon nu este nouă. Un concept similar (numit "comerțul cu carbon personal") a fost discutat de Parlamentul britanic în 2008, înainte de a fi abandonat din cauza complexității percepute și a posibilității de rezistență publică.
În mod concret, alocarea cotei anuale de carbon per călător european va fi consemnată pe o cartelă care, în mod implicit, va limita călătoriile, relatează Antena 3 CNN. Ideea pașaportului de carbon presupune ca fiecărui călător să i se atribuie o cotă anuală de emisii pe care să nu o poată depăși. Aceste cote urmează apoi să raționalizeze călătoriile.
Românii au mai trăit „pe cartelă“
Cei care au trăit o bună parte din viață înainte de căderea regimului comunist își amintește de viața trăită pe atunci „pe cartelă“ „Risipa unora micşorează raţiile tuturor”, era avertismentul mobilizator scris pe carnețelul cu care românii cumpărau, cu câteva decenii în urmă, mălai, diverse, carne şi pâine. Cine făcea provizii de alimente, erai acuzat de speculă și risc închisoarea.
Unul dintre motivele pentru care s-au raţionalizat alimentele şi produsele diverse a fost, în anii 1950, controlul populaţiei din oraşe, care începuse să crească prin migrarea tinerilor de la ţară.
Câțiva ani mai târziu, nu doar alimentele au devenit raționalizate. Gazul şi curentul electric erau sistate zilnic, căldura trebuia să fie doar la 16 grade în case. S-au introdus raţii la benzină. Se circula alternativ, când maşinile cu numere cu soţ, când cele fără soţ.
Călătorii în afara țării, pe cartelă
La nivel mondial, amprenta de carbon anuală medie a unei persoane este mai aproape de 4 tone. Dar, pentru a împiedica creșterea temperaturii să depășească 2 Celsius, amprenta de carbon globală medie trebuie să scadă sub două tone până în 2050. Această cifră echivalează cu aproximativ două zboruri dus-întors între Londra și New York.
Raportul Intrepid Travel prevede că vom vedea pașapoartele de carbon în acțiune până în 2040. Cu toate acestea, în ultimul an au fost impuse mai multe legi și restricții care sugerează că obiceiurile noastre de călătorie ar putea fi deja pe punctul de a se schimba.
Între 2013 și 2018, cantitatea de CO₂ emisă de aeronavele comerciale la nivel mondial a crescut cu 32%. Îmbunătățirile în eficiența consumului de combustibil reduc lent emisiile pe pasager. Pentru ca reducerile de emisii să aibă vreun efect semnificativ, prețurile biletelor ar trebui să crească cu 1,4% în fiecare an, descurajând astfel anumite persoane să călătorească cu avionul. Cu toate acestea, în realitate, prețurile biletelor au scăzut.
Unele țări europene deja implementează măsuri pentru limitarea călătoriilor cu avionul
Unele țări europene încep să ia măsuri pentru a reduce călătoriile cu avionul. Începând cu 1 aprilie 2023, pasagerii de pe zborurile pe distanțe scurte și aeronavele mai vechi din Belgia sunt supuși unor taxe mai mari pentru a încuraja forme alternative de călătorie.
Mai puțin de două luni mai târziu, Franța a interzis zborurile domestice pe distanțe scurte în cazul în care aceeași călătorie poate fi făcută cu trenul în două ore și jumătate sau mai puțin. Se așteaptă ca Spania să urmeze exemplul.
Un plan similar ar putea apărea și în Germania. În 2021, un sondaj YouGov a arătat că 70% dintre germani ar susține astfel de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, în condițiile în care rute alternative de transport, cum ar fi trenurile sau navele, ar fi disponibile.
Nu doar călătoriile cu avionul sunt criticate. O investigație efectuată de Federația Europeană pentru Transport și Mediu în 2023 a constatat că navele de croazieră emana de patru ori mai multe gaze de sulf (care sunt dovedite a provoca ploi acide și mai multe afecțiuni respiratorii) în atmosferă decât toate cele 291 de milioane de mașini din Europa combinate.
În iulie 2023, consiliul Amsterdamului a interzis navele de croazieră să acosteze în centrul orașului într-un efort de a reduce turismul și poluarea - o inițiativă care a avut succes și în alte locuri. În 2019, Veneția era cel mai poluat port european, datorită numărului mare de nave de croazieră care veneau în vizită.
Destinațiile de vacanță se vor schimba dramatic
Raportul Intrepid Travel subliniază și faptul că nu doar modul în care călătorim, ci și destinațiile călătoriilor noastre vor fi afectate în curând de schimbările climatice. Temperaturile în creștere vor diminua probabil atractivitatea destinațiilor tradiționale de plajă, determinând turiștii europeni să caute destinații mai răcoroase, cum ar fi Belgia, Slovenia și Polonia, pentru vacanțele lor de vară. Mai multe agenții de călătorie au raportat creșteri semnificative în rezervările pentru destinații europene mai răcoroase, cum ar fi Scandinavia, Irlanda și Marea Britanie, în timpul lunilor de vârf ale călătoriilor de vară din 2023.
Oricare ar fi soluția, schimbările în obiceiurile noastre de călătorie par inevitabile. Destinații din întreaga lume, de la Barcelona la riviera italiană și chiar Muntele Everest, solicită deja limite privind numărul de turiști, în timp ce se luptă să facă față mulțimilor și poluării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
