„Vă dați seama ce va însemna momentul în care toți românii vor veni acasă. Vorbim de 30 de milioane de români care vor fi aici. Păi suntem imbatabili. Devenim numărul 1. Nu am doar speranță, am siguranță, am convingere fermă. Cu 30 de milioane de români, noi suntem motorul Europei. O să vină neamțul în România și o să ceară să lucreze. Și o să spunem, ‘domle, îmi pare rău, dar s-au ocupat toate locurile’”, a declarat Georgescu în timpul unui interviu.
Afirmația sa a stârnit reacții amuzate din partea jurnalistului Robert Turcescu, care a vrut să afle într-un mod concret cât de rapid ar putea deveni România paradisul economic descris de Georgescu.
„Totul se poate întâmpla în foarte scurt timp, ținând cont de cum arată lucrurile. Vorbim de mai puțin de un an de zile. Tot ce vă zic acum se poate întâmpla foarte rapid”, a răspuns candidatul la prezidențiale.
Declarațiile lui Călin Georgescu nu sunt doar ambițioase, ci și contradictorii. Dacă în acest interviu vorbește despre 30 de milioane de români care vor reveni în țară și vor transforma România într-o superputere economică, într-o altă apariție televizată, la Realitatea Plus, acesta a avansat o altă cifră: 40 de milioane de români după reîntoarcerea diasporei.
Fantezie economică sau realitate imposibilă?
Înainte ca aceste viziuni să prindă viață, realitatea economică arată cu totul altfel. În prezent, Germania este cea mai puternică economie a Europei și una dintre cele mai mari din lume, având un PIB estimat la aproximativ 4,3 trilioane de dolari (în 2023). Prin comparație, România are un PIB de aproximativ 360 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că economia germană este de aproximativ 12 ori mai mare decât cea românească.
De asemenea, Germania are un sector industrial extrem de dezvoltat, cu mari companii globale precum Volkswagen, Siemens, BMW sau Bosch, care asigură milioane de locuri de muncă. În schimb, România continuă să fie o țară din care forța de muncă emigrează masiv, cu aproximativ 5 milioane de români plecați în străinătate pentru un trai mai bun.
Un număr semnificativ dintre aceștia se află chiar în Germania, unde lucrează în domenii-cheie precum construcțiile, logistica, îngrijirea vârstnicilor sau industria auto. De altfel, românii reprezintă una dintre cele mai mari comunități de străini din Germania, iar economia țării are nevoie de această forță de muncă.
Cine pe cine va angaja
Declarația lui Călin Georgescu, conform căreia cetățenii germani vor veni în România să-și caute locuri de muncă, ignoră un aspect fundamental: salariile. În Germania, salariul minim brut este de aproximativ 2.000 de euro pe lună, în timp ce în România abia depășește 600 de euro. În aceste condiții, pare puțin probabil ca cetățenii germani să fie dispuși să emigreze pentru un salariu de trei-patru ori mai mic.
Mai mult, infrastructura, sistemul sanitar și cel educațional din Germania sunt net superioare celor din România, ceea ce face și mai puțin plauzibilă ideea unui exod al germanilor spre România în căutarea unui viitor mai bun.
O campanie populistă?
Declarațiile lui Călin Georgescu seamănă mai degrabă cu o strategie de campanie populistă, menită să capteze atenția electoratului și să creeze o imagine de viitor idilic pentru România. Totuși, fără un plan economic solid și fără investiții semnificative, astfel de scenarii rămân simple exerciții de imaginație.
Într-o lume reală, România trebuie să își rezolve mai întâi problemele structurale – corupția, infrastructura deficitară, exodul forței de muncă și salariile mici – înainte de a visa la un scenariu în care Germania își trimite cetățenii să caute locuri de muncă pe teritoriul românesc.
Deocamdată, singurul lucru sigur este că românii continuă să plece în Germania, nu invers.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
