Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri ministrului Justiției, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a lui Călin Popescu-Tăriceanu, în calitate de fost prim-ministru.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.
Tăriceanu este acuzat că, pe când era premier, ar fi primit indirect, 800.000 de dolari mită de la o firmă austriacă, pentru a promova acte adiționale în controversatul contract de licențe ″Microsoft″. La fel ca în 2018, când parlamentarii au făcut scut în jurul lui, Tăriceanu susține că este nevinovat.
Autoritățile din Austria au început ancheta împotriva fostului premier, Călin Popescu Tăriceanu. Au predat apoi rezultatul Direcției Naționale Anticorupție. Nici dosarul, nici faptele nu sunt noi. În 2018, procurorii au mai încercat să înceapă urmărirea penală împotriva fostului prim-ministru, însă parlamentarii au votat împotrivă. Acum, că Tăriceanu nu se mai bucură de imunitatea de senator, procurorii au cerut încuviințarea șefului statului. Susțin că au aceleași motive.
Alături de autoritățile austriece, DNA a mers pe firul banilor
DNA: „Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță.”
Alături de autoritățile austriece, DNA a mers pe firul banilor, care nu ar fi ajuns direct la Călin Popescu Tăriceanu. Totul ar fi început cu semnarea unor hotărâri de Guvern prin care s-au adoptat acte adiționale, la un contract uriaș de licențe.
Procurorii susțin că suma de 800.000 de dolari ar fi un procent din contractul semnat de Guvern. În comunicatul DNA se arată că suma ar fi fost folosită de Călin Popescu Tăriceanu în campania electorală, dar banii ar fi fost transferați de companii off-shore prin contracte fictive.
Călin Popescu Tăriceanu a negat acuzațiile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
