Şeful executivului austriac a reluat argumentul adus de către ministrul de interne austriac Gerhard Karner, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de săptămâna trecută: 75.000 dintre cei peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil nu au fost deocamdată înregistraţi. El a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria.
„România şi Bulgaria au cifre diferite. Aceste ţări nu pot cunoaşte numărul adevărat dacă ele nu au înregistrat oamenii”, a explicat Nehammer discrepanţa dintre informaţiile prezentate de cele două ţări şi de autorităţile austriece.
El a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară, prevăzute pentru finalul lunii ianuarie.
Karl Nehammer s-a declarat convins că vetoul ţării sale faţă nu va avea consecinţe negative
De asemenea, Karl Nehammer s-a declarat convins că vetoul ţării sale faţă de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen nu va avea consecinţe negative pentru companiile austriece prezente în cele două ţări, fiind vorba de două chestiuni separate - o problemă de securitate şi una de politică economică.
El a subliniat că un eventual boicot la adresa companiilor austriece le-ar afecta negativ mai degrabă pe cele două ţări în cauză, întrucât companiile respective aduc bani şi creează locuri de muncă.
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă joi, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, desfăşurat la Bruxelles. Potrivit unor surse concordante de la Bruxelles, respingerea s-a făcut cu două voturi împotrivă, al Austriei şi al Ţărilor de Jos. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
