Carmen Leliana Drăghici , o româncă stabilită de 27 de ani în Belgia, candidează la alegerile electorale de la Bruxelles acolo unde speră să câștige un mandat și să poată reprezenta românii.
Nu am uitat de România niciodată," ne spune Carmen, care a fost de acord să povestească pentru stiridiaspora.ro despre plecarea sa din România și cum a ajuns să
candideze astăzi pentru un post de consilier local la Bruxelles.
"Am plecat din România în 1991. Sunt absolventă a Universității din Craiova. Am avut ocarieră în învățământ și cultură. Am înființat prima școală privată din România de după Revoluție, cu acordul ministrului, de atunci, Dl. Mihai Șora. Din 1991 m-am stabilit în Belgia împreună cu soțul meu care era profesor de câțiva ani acolo. Sunt profesor de franceză și română, traducător, interpret acreditat. Din 1994 am pus bazele Asociației socio-culturale Artis-Casa de Cultură Belgo-Română, care este singura asociație recunoscută de Ministerul Culturii al Comunității Franceze și Ministerul Culturii al Comunității Flamande. Eram convinși că putem face mult mai multe și am decis în acel moment că nu mai avem timp să așteptăm ca lucrurile să se schimbe și am decis să facem o schimbare cu noi. Am muncit și muncim în continuare foarte mult. Nu am uitat România. Toată activitatea Casei de Cultură Belgo-Române, pe care am fondat-o este bazată pe promovarea culturii și a României.
De ce v-ați hotărât să candidați?
Cred că toți candidații s-au gândit că într-adevăr comunitatea românească devine din ce în ce mai mare. În foarte multe comune din cadrul capitalei Bruxelles, românii sunt cea mai numeroasă comunitate. Fiind atât de numeroși este normal că și problematicile cu care se confruntă sunt numeroase și că este într-adevăr necesar ca cineva să poată să sprijine demersurile pe care românii le fac pentru a nu se simți discriminați. Problematica cea mai importantă este respectul și faptul că nu se simt suficient de luați în seamă ca ceilați cetățeni europeni. Li se cer uneori aceleași documente de mai multe ori. Sunt cazuri în diverse comune, dar lucrurile sunt reale și românii se confruntă cu probleme în momentul în care se prezintă la administrația comunală. Personal, am hotărât să candidez pentru că lucrez cu românii de cel puțin 25 de ani și această campanie nu a început astăzi, ci cred eu, de acum 25 de ani. Eu sunt consilier civic la primăria din Bruxelles, în consiliul bruxelezilor de origine străină și reprezint, în general, țările de est. Cunosc problemele cu care se confruntă românii și am fost de asemenea, timp de șase ani, președinta Consiliului Solidarității Internaționale din cadrul Primăriei din Bruxelles.
Câți români sunt în regiune?
În tot Bruxelles-ul sunt în jur de 35000 de români. Există însă foarte multe fluctuații. Bazinul electoral nu este în fapt un bazin electoral, pentru că în Bruxelles, la alegerile
electorale sa-si exprime optiunile doar la alegerile comunale, dar pentru acest lucru, ei trebuie să ceară acest drept și să efectueze un demers completând un formular prin care își afirmă dorința de a participa la vot. Noi nu putem să știm câți dintre aceștia vor face demersurile necesare pentru a participa la alegeri. Toate aceste lucruri trebuie să se petreacă până pe 31 iulie, atunci când se închid listele pentru alegători și se definitează listele cu toate demersurile administrative, până la începutul lunii septembrie. Ceea ce facem acum este să încercăm să convingem românii care locuiesc în Bruxelles, capitala noastră, a tuturor, să își folosească acest drept, să dea dovadă de simț civic și să se implice la nivel local pentru a putea dezvolta comuna, administrația comunală si a-si sustine drepturile. Am început această campanie încă de anul trecut. Îi informam pe oameni că au dreptul la vot. Ei nu știau că au acest drept. Românii sunt mult mai ancorați în politica românescă deși trăiesc de foarte mult timp în Belgia. Ei sunt mai atrași de politica românească decât de politica din Belgia. Sperăm că anul acesta i-am sensibilizat și măcar 5 % din cei care 5 % din cei care sunt înscriși la diversele primării să participe la vot. Nu îi includem aici și pe cei cu dublă cetățenie. Aici exista această posibilitate. Persoanele care au obținut cetățenia belgiană nu-și pierd automat cetățenia română. Ele pot vota și pentru alegerile din România și pentru cele din Belgia. Ele se găsesc pe lista alegătorilor din Belgia. Aici, votul este obligatoriu, deci ei vor vota cu siguranță.
Ce veți face pentru români dacă veți obține mandatul?
Dacă voi câștiga mandatul de consilier local, voi continua ceea ce am făcut. Trebuie să găsim o soluție pentru problemele românilor. Cred că în primul rând aș încerca să discut la nivelul administrației comunale și să vedem cum reușim să îmbunătățim primirea pentru cetățenii români care vin în aceste administrații. În Bruxelles sunt 183 de comunități, de vorbitori de limbi diferite. Este evident că nu putem angaja în administrațiile comunale persoane care să poată vorbi toate aceste limbi, pentru că n-ar fi atâtatea persoane. Mi-ar face mare plăcere ca măcar un funcționar sau doi sa poată spune că vorbesc și limba română. Aș realiza o informare mai susținută la nivelul persoanelor care vin să munceasca în Belgia. În acest sens aș vrea să susținem centre de dezvoltare a afacerilor. Unele există deja și în cadrul acestor centre am putea să stăm mai mult cu persoanele care vin din afară și să le informăm, să știe care le sunt drepturile, obligațiile. Aș vrea să identificăm soluții prin care românii să poată găsi mai ușor facilități în creșe sau grădinițe. În Bruxelles sunt probleme în acest sens. Pentru a-ți înscrie copilul la creșă sau la grădiniță trebuie unoeri să-l înscrii înainte de a fi născut. Trebuie să utilizăm competențele românilor și experiențele pentru a găsi o soluție la nivel de echivalență a diplomelor pentru români. Dacă voi fi consilieră, voi fi și a românilor, dar nu numai. Importantă este coeziunea diferitelor comunități din Bruxelles.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
