"Carte către suflet de român", un proiect iniţiat de Ciprian Bădescu în cadrul Şcolii Româneşti "Nicolae Iorga" din Manchester, este un astfel de demers, de promovare a necesităţii învăţării şi păstrării limbii materne de copiii români din această zonă, care trăiesc într-un mediu migraţionist şi multilingvistic care ar putea genera apariţia fenomenului de marginalizare lingvistică, de disoluţie identitară, ce îi poate influenţa să renunţe la limba maternă, ceea ce ar avea consecinţe ireversibile asupra profilului de mâine al diasporei româneşti.
Potrivit lui Ciprian Bădescu, asemenea proiecte iniţiate şi coordonate de români din diaspora nu ar fi posibile fără sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care susţine activităţile de cunoaştere, aprofundare şi, mai ales, de propăşire a identităţii culturale româneşti peste hotare.
"Şcoala Românească 'Nicolae Iorga' din Manchester, un proiect iniţiat în noiembrie 2019 sub coordonarea prof. Alina I. Bădescu, are ca principale obiective cunoaşterea limbii române, a personalităţilor reprezentative ale culturii române, a momentelor cheie din istorie care au condus, în timp, la formarea şi afirmarea poporului român, a geografiei, a tradiţiilor. Şcoala Românească 'Nicolae Iorga' din Manchester face parte dintr-un proiect mai amplu al comunităţilor româneşti, însufleţit de doamna profesor Florina Stoica, coordonator al Şcolii Româneşti 'Nicolae Iorga' din Liverpool, domnia sa fiind şi cea care i-a dat aripi către proiectul extins al Şcolilor Româneşti 'Nicolae Iorga' din Marea Britanie, dar şi din alte ţări cu prezenţă românească semnificativă, cum ar fi Spania. Necesitatea acestui proiect educaţional provine din nevoia stringentă de cunoaştere, aprofundare şi, mai ales, de propăşire a identităţii culturale româneşti peste hotare. Cursurile pe care le organizează Şcoala Românească 'Nicolae Iorga' din Manchester sunt astfel concepute încât să le ofere copiilor prilejul de a dobândi cunoştinţe printr-un proces care să le insufle dorinţa de a învăţa lucruri noi despre geografia, istoria şi cultura poporului român. Grupul ţintă îl reprezintă copiii români de vârstă preşcolară (4-6 ani) şi şcolară (7-14 ani) din zona conurbană 'Greater Manchester'. Relevanţa acestui proiect educaţional derivă din necesitatea identificării şi asigurării unor acţiuni care să contribuie la întărirea moştenirii culturale în rândul românilor din zona Manchester unde este prezentă o importantă comunitate de români, fapt reflectat de existenţa Consulatului României de la Manchester", a declarat pentru AGERPRES Ciprian Bădescu, economist şi doctor în sociologie.
Program complementar Şcolii Româneşti "Nicolae Iorga" din Manchester
Pornind de la experienţa din familia sa, unde cele două fiice, Ana Maria, de 14 ani, şi Teodora, de 12 ani, vorbesc între ele în limba engleză, iar cu părinţii vorbesc în limba română şi engleză, Ciprian Bădescu a contribuit la elaborarea unui program de cercetare privind fenomenul translingvismului în rândul familiilor cu copii din Manchester, un program complementar Şcolii Româneşti "Nicolae Iorga" din Manchester.
"Proiectul a contribuit la identificarea şi evaluarea amplitudinii fenomenului de translingvism în raport cu specificul contextului socio-economic, dar şi cultural în care se manifestă un asemenea fenomen asociat valului migraţionist. Cele două procese asociate, migraţia şi translingvismul, survin deopotrivă ca efect şi cauză a formării unor competenţe lărgite, dar şi a unor forme de marginalizare, inclusiv lingvistică. O ipoteză a cercetării pe care o propunem este aceea că limba română vorbită în diaspora contribuie la dezvoltarea avantajului competitiv al copiilor bilingvi din familiile de imigranţi români, dar este totodată în pericol de a fi marginalizată şi chiar abandonată de unele segmente ale comunităţii româneşti sub efectul unui ansamblu de factori instituţionali, socio-economici, culturali, emoţionali, afectivi, familiali etc. Consecinţa acestui fenomen de marginalizare lingvistică este acela de disoluţie/difuzie identitară, care poate să conducă la abandon lingvistic (renunţarea la limba maternă) ceea ce va afecta atât creativitatea copilului, cât şi profilul de mâine al diasporei româneşti", consideră Ciprian Bădescu.
În opinia acestuia, translingvismul este efectul unui fenomen de "întâlnire" a unor limbi distincte în cadrul mediului familial şi extrafamilial al emigranţilor de orice etnie, ceea ce conduce la un schimb, o alternare de coduri lingvistice în actele comunicaţionale, dar poate să conducă şi la un fenomen tranzitoriu de "difuzie" identitară.
"Experienţa de tip translingual se derulează în mediile multilingvistice, precum este şi cel care face obiectul cercetării de faţă, acela al familiilor de imigranţi români din Manchester, Marea Britanie. Copilul care provine dintr-o familie de/sau cu imigranţi români ajunge să interacţioneze cu alţi copii vorbitori de limbă engleză sau ai altor limbi (ca în cazul familiilor trilingve) şi astfel se confruntă cu riscul abandonului lingvistic şi deci al pierderii avantajului bilingvismului - ceea ce este, evident, un fenomen de sărăcire spirituală cu efecte asupra creativităţii şi asupra şanselor specifice unui mediu tot mai internaţionalizat, şi, pentru unele segmente ale migranţilor, precumpănitor transnaţional. Pentru ţara de origine, uitarea limbii materne la a doua şi/sau a treia generaţie a românilor din diaspora înseamnă o pierdere irecuperabilă", susţine Ciprian Bădescu.
Conform Workbooks, emigranţii români atinseseră în 2019 cifra de aproape 4 milioane de persoane, iar după alte estimări numărul românilor plecaţi în lume atinge 5 milioane de persoane. Procentul este încă mai mare dacă se face o raportare la segmentul populaţiei active. Studiul pe care cei doi coordonatori - Alina I. Bădescu şi Ciprian Bădescu - ai lucrării "Disoluţie identitară sau adaptare la multiculturalitate? Studiu asupra translingvismului în rândul familiilor cu copii din Manchester" (publicată la Editura Manchester Expert Academic Press din Marea Britanie) îl propun este, aşadar, unul important, fiindcă răspunde unei problematici de însemnătate strategică pentru statul român.
Elevii români învață geografia, istoria şi cultura poporului român
Un alt proiect din acest an al Şcolii Româneşti "Nicolae Iorga" din Manchester a fost publicarea "Caietului îndrumar al elevului care învaţă despre geografia, istoria şi cultura poporului român", îndrumar care este deopotrivă "Carte de şi despre istoria, geografia şi civilizaţia românească de la Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră", "îndrumar sau ghid pentru calea spre cunoaşterea poporului român cu istoria, geografia şi cultura lui", dar şi un îndemn la un tip de cunoaştere şi experienţă spirituală folositoare pentru zidirea personalităţii copilului.
"Alcătuită alfabetic, această mică enciclopedie românească cuprinde la fiecare literă nume de personalităţi sau evenimente istorice, de locuri ale geografiei carpato-danubiano-pontice şi nume de personalităţi şi/sau opere de cultură românească. Mica enciclopedie oferită prin mijlocirea acestei lucrări nu este originală, ci este un ghid comprehensiv, care valorifică informaţii, imagini şi tâlcuiri aflate în circulaţie asupra istoriei, geografiei şi culturii poporului român, menite a deschide mintea şi a trezi interesul pentru frumuseţile şi înţelesurile spaţiului românesc. Cunoaşterea ţării în care ne-am născut, a poporului din care se trag părinţii noştri, a uneia dintre cele mai frumoase limbi neoromanice, limba română, reprezintă o fundaţie sigură pe care se va zidi edificiul trainic al personalităţii. Copiii care-şi cunosc bine limba maternă, locul unde au venit pe lume, aşezarea acelui loc pe Globul Pământesc, sunt cei ce vor avea mâine performanţe şi demnitate. Aceştia, mai ales, vor avea şanse sporite să cunoască bine ţara, cultura şi limba ţării în care au ales ei şi părinţii lor să trăiască. Toate studiile arată că cei ce-şi cunosc bine limba maternă au performanţe net superioare celor ce şi-au uitat limba maternă. Îndrumarul propus de profesorul coordonator al Şcolii 'Nicolae Iorga' din Manchester, Alina Bădescu, este un instrument de acces rapid la informaţii despre un popor, cu istoria lui, cu limba lui, cu geografia lui şi cu marii săi creatori culturali. Calea pe care o propune acest îndrumar este calea cea bună şi sigură spre performanţă acolo unde te găseşti, în raport cu domeniul care îl pasionează pe copil", mai spune Ciprian Bădescu.
Prin cursurile organizate de Şcoala Românească "Nicolae Iorga" din Manchester şi programele de cercetare complementare, coordonatorii adresează comunităţii româneşti din această regiune, de asemenea, un îndemn şi o chemare în această călătorie de la un popor, o istorie, o geografie anume spre alte geografii, alte popoare, alte culturi şi alte limbi de comunicare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
