Andrei Caramitru a stârnit controverse prin analiza unor date furnizate de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, referitoare la numărul de angajați din sectorul public. Potrivit acestuia, din cei 1,3 milioane de bugetari, aproape 700.000 sunt implicați în administrație publică, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o povară excesivă pentru economia țării.
„Cifre incredibile date de Daraban, șeful Camerei de Comerț. Mă declar șocat. Ne spune că din 1,3 milioane de bugetari: 600.000 sunt în armată, poliție, educație, sănătate, ministerul de finanțe și alte domenii de siguranță publică. Restul de 700.000 sunt în administrație. Frecatul hârtiilor, adică. Dintre aceștia, 470.000 sunt în administrația locală. Practic, există un frecător de hârtii la stat pentru fiecare 20 de oameni, inclusiv copii și bătrâni. Este imposibil de justificat un asemenea număr”, a declarat Caramitru.
Acesta spune totodată că reducerea acestor posturi ar trebui să fie o prioritate națională. El propune ca numărul angajaților din administrație să fie redus la maximum 300.000, printr-o reformă administrativă și regionalizare urgentă. În opinia sa, actuala structură administrativă favorizează „prăduiala” și „joburile fake pentru rude, amante și colegi de partid.”
Obstacole legislative și consecințe economice
O astfel de schimbare, însă, nu este simplu de implementat. Legislația din România protejează funcționarii publici printr-un cadru rigid, care face dificilă concedierea acestora. „Legea funcționarilor publici” ar trebui modificată pentru a permite restructurarea eficientă a sectorului public.
Această situație contribuie la un deficit bugetar anual de 8%, iar România se confruntă cu cele mai mari dobânzi la împrumuturi din Europa. În încercarea de a acoperi aceste cheltuieli, guvernul analizează măsuri precum creșterea impozitelor pe salarii sau majorarea TVA-ului. De asemenea, o altă soluție luată în calcul este reorganizarea administrativ-teritorială, care ar putea reduce semnificativ cheltuielile și crește veniturile la buget.
Inițiative politice pentru reformă
PNL și PSD par să fie de acord, cel puțin în principiu, cu necesitatea unor schimbări majore. Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că susține orice proiect care face administrația mai eficientă, inclusiv reorganizarea administrativ-teritorială a României.
„Orice proiect care îmbunătățește administrația, care duce deciziile mai aproape de cetățeni, va fi susținut de PNL. Este nevoie de un acord în coaliție pentru a implementa astfel de schimbări. Nu contează paternitatea proiectelor, ci rezultatele lor,” a subliniat Bolojan.
De partea cealaltă, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că dorește ca, în sesiunea parlamentară din februarie, să fie elaborat un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială. Comisia care lucrează la acest proiect include reprezentanți ai Camerei Deputaților, ai Consiliilor Județene, ai primăriilor și ai comisiilor parlamentare de administrație.
„Mi-am exprimat dorința ca în această sesiune parlamentară să venim cu un proiect de reorganizare teritorială. Este o măsură absolut necesară pentru a eficientiza administrația și pentru a reduce risipa de resurse publice,” a declarat Ciolacu.
Un pas necesar sau o utopie?
Ideea unei reforme administrative este susținută de numeroși analiști și politicieni, implementarea acesteia ridică mari semne de întrebare. Restructurarea unui sistem atât de vast și profund înrădăcinat în clientelism politic necesită nu doar voință politică, ci și o strategie bine pusă la punct. În lipsa acesteia, orice inițiativă riscă să rămână doar o promisiune electorală.
În plus, există îngrijorări legate de posibilele consecințe sociale ale unei astfel de măsuri. Reducerea masivă a numărului de angajați din administrație ar putea duce la un val de șomaj și la tensiuni sociale, mai ales în contextul în care economia României se confruntă deja cu numeroase provocări. Totuși, mulți consideră că, pe termen lung, o astfel de reformă ar putea crea o administrație mai eficientă și mai puțin costisitoare.
Pe măsură ce presiunea economică și deficitul bugetar continuă să crească, este evident că o schimbare este inevitabilă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
