Publicitate
Profesorul de anatomopatologie Sabrina Zurac, directorul medical al spitalului Colentina a explicat că a decis să efectueze autopsii pentru a stabili leziunile pe care infecția cu noul coronavirus le produce la nivelul țesutului, la pacienții din România, pentru că virusul se comportă diferit în funcție de predispozițiile genetice și de bagajul genetic al fiecărei populații.
„Infecția cu SARS-CoV-2 produce afecțiuni la nivelul tuturor organelor, principalele afecțiuni sunt la nivel pulmonar și cardiac. La nivel pulmonar produce afectare alveolară și formare de mici cheaguri de sânge în vase mici, în urma cheagurilor apar zone de moarte a țesutului care era irigat cu sânge de vasul respectiv, la nivel cardiac inflamația pe care o produce virusul și afectarea directă a fibrelor musculare cardiace produce tulburări de contracție a peretelui inimii și tulburări de funcționare. La nivelul ficatului se constată o acumulare de grăsime care duce la o tulburare a funcției celulei hepatice și la afectarea capacității de detoxifiere a organismului, la nivelului rinichiului apar zone de necroză, care fac ca deșeurile toxice din organism să nu se mai elimine așa cum trebuie, iar în restul organelor peste tot unde apar microtromboze apar și zone de necroză, de moarte celulară care duce la disfuncția fiecărui organ în parte și de asemenea în ganglionii limfatici și în splină. Am constatat o scădere a numărului de limfocite. Este un efect demonstrat al infecției cu SARS-CoV-2”, a declarat Sabrina Zurac la Digi24.
„Dacă nu ar fi avut COVID, supraviețuirea, rata de viață era peste 20, 30 de ani”
Profesorul Sabrina Zurac infirmă teoria că pacienții infectați cu coronavirus care aveau boli grave ar fi murit oricum și spune că aceștia ar mai fi trăit fără probleme chiar și 30 de ani.
„Dacă nu ar fi avut COVID, supraviețuirea, rata de viață era peste 20, 30 de ani. Am avut un caz, un tânăr de 35 de ani cu insuficiență renală cronică. La insuficiența renală cronică se face dializă, transplant, deci omul avea în față mulți ani de viață, celelalte trei persoane au avut supraponderalitate, au avut câteva kilograme în plus, dar niciun obez, unul avea hipertensiune, unul diabet care necesita insulină și doamna avea diabet zaharat, dar controlat doar prin alimenție. Acești oameni care aveau vârste între 40 și 57 de ani, erau oameni care ar mai fi trăit minim 20, 30 de ani”, a adăugat ea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
