ȘtiriDiaspora.ro a organizat prima ediție a dezbaterii "Tradiții românești în diaspora" din cadrul proiectului "TRADIȚII ROMÂNEȘTI ÎN DIASPORA" în data de 28 iunie 2024, în sistem hibrid, eveniment transmis LIVE pe platformele DCNewsTV, DCNews și ȘtiriDiaspora.
Gabriel Nuță-Stoica, redactor-șef adjunct ȘtiriDiaspora, a vorbit cu Geanina Abul Haija, președintele Asociației Iordaniano-Română pentru Cultură, despre principalele dificultăți în menținerea tradițiilor într-un mediu cultural diferit.
Cum a apărut Asociația Iordaniano-Română pentru Cultură
Comunitatea românească din Iordania a început să se contureze în anii '70, când mulți iordanieni au ales să urmeze studiile în România și foarte mulți dintre aceștia și-au adus soțiile românce înapoi în țara lor de origine. În prezent, în Regat trăiesc aproximativ 3.500 de români, majoritatea având și cetățenia iordaniană.
Geanina Abul Haija, președintele Asociației Iordaniano-Română pentru Cultură, promovează cultura și tradițiile românești, încercând să conserve obiceiurile și limba maternă în cadrul comunității românești din Iordania. Asociația colaborează cu Ambasada României în Regatul Hașemit al Iordaniei pentru organizarea de evenimente dedicate sărbătorilor oficiale ale României.
Geanina a ajuns în Iordania acum mai bine de 10 ani după ce s-a căsătorit cu un jurnalist și diplomat iordanian care are și cetățenie română. A povestit în cadrul dezbaterii despre cum s-a adaptat în Orientul Mijlociu din postura femeii de origine română, despre tradițiile respectate de familia sa mixtă și eforturile depuse pentru a aduce împreună româncele într-o asociație dedicată păstrării culturii și identității românești.
"Dacă vrei să-ți respecți tradițiile, poți să respecți orice tradiție românească, inclusiv sărbătorile creștine, într-o familie mixtă în care unul este creștin și celălalt musulman și atunci avem un mixt de cultură din toate punctele de vedere. Soțul meu a trăit mai mult în România decât în Iordania, a fost o conjunctură de familie să trebuiască să ne mutăm în Iordania și atunci când am plecat am plecat cu toate tradițiile românești. Prima dată când am plecat aveam în bagaj costumul tradițional românesc primit de la cineva (pentru că atunci nu era atât de promovată ia), am avut și un sprijin din partea familiei în a promova tot ceea ce înseamnă tradiție românească și toate activitățile care promovează România, de la Ziua Limbii Române, Ziua Drapelului României, Ziua Iei, Ziua Culturii Naționale, Mărțișorul... tot ce poți arăta iordanienilor despre România - le sărbătorim pe toate. De fiecare dată când avem un eveniment care ține de România ne strângem și sărbătorim. De multe ori nu se poate fizic. Am avut, de exemplu, cu copii din alte țări un atelier de Mărțișor online anul acesta.
Tradițiile românești sunt primite foarte bine, de exemplu mâncarea românească sau multe articole românești se pot găsi la bazarul diplomatic care este organizat o dată pe an. Avem norocul că în Iordania sunt foarte mulți absolvenți în România și când aud că e ceva de România vin și vizitează standurile. Nu e doar că participi și reprezinți România, dar este și un moment de întâlnire unde doamnele vin îmbrăcate tot în ie sau în ceva specific românesc" a mărturisit Geanina Abul Haija.
Mesaj pentru autoritățile române
"Tot aud mereu... Europa, America... dragi autorități, să știți că aveți români și-n Orient! Chiar dacă suntem comunități mai mici, să știți că suntem și aici! Singura persoană despre care pot să spun că a fost alături de noi în Orient și care ne-a sprijinit din foarte multe puncte de vedere este domnul director al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Îi mulțumim și domnului secretar de stat, Gheorghe Cârciu, care a sprijinit legea centrelor comunitare, o lege care vine în completarea asociațiilor și care sprijină dezvoltarea proiectelor noastre.
Eu vin dintr-o comunitate care a ajuns la a patra generație. Suntem o comunitatea care nu a venit aici mamă-tată, cetățeni români vorbitori de limba română la un serviciu sau un trai mai bun decât în România, ne facem casă în România și ne întoarcem în România. Noi suntem acea comunitate formată majoritar din doamne, acea comunitate care a venit aici prin căsătorie. Gândiți-vă că la a patra generație o avem doar pe străbunica care a fost de origine română, în rest - din familie mixtă. Copiii sunt cetățeni români, nepoții sunt cetățeni români, dar suntem prea puțini vorbitori de limba română.
Manuale de limba română pentru copiii din diaspora
Referitor la limba română, există un proiect, mai nou, care anul acesta se va desfășura la Iași pe data de 13-14 august. În acest proiect suntem mai multe asociații - Franța Germania, Iordania, Liban, Olanda, Irlanda, Canada... În afara faptului că noi facem voluntariat, e vorba și de acele manuale pentru copiii din diaspora. Tot ce găsim pe piața din România este pentru copiii care învață și aud pe stradă limba română sau manualele pentru studenții care au acel an pregătitor în România. Ce trebuie pentru copiii in diaspora sunt altfel de manuale. Sunt acele manuale care se adresează copiilor care nu vorbesc deloc românește. Sunt familii care nu vorbesc limba română în casă! Copiii nici nu aud româna! Atunci e nevoie de aceste manuale care să îi încurajeze pe copii și să îi facă ușor ușor să învețe limba română. Și trebuie gândite altfel! Acest proiect se bucură de sprijinul universităților din România.
În ultimii ani s-au schimbat multe în România. Sunt diferite autorități care sprijină diaspora. De exemplu, pe lângă Departamentul pentru românii din diaspora există Biroul Diaspora la București, Biroul Diaspora la Iași și cred că mai este unul și la Soveja" a explicat liderul AIRC.
Dezbaterea integrală aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
